În februarie 2021, banii în circulaţie au constituit 30,4 miliarde de lei, majorându-se cu 633,6 mil. lei (2,1 la sută) comparativ cu decembrie 2020, ca rezultat al depăşirii în perioada ianuarie-februarie 2021 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 633,7 mil. lei, arată date Băncii Naţionale a Moldovei.
În perioada ianuarie–februarie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a diminuat cu 3,5 la sută faţă de perioada similară a anului precedent şi a constituit 19,7 miliarde de lei. Descreşterea volumului încasărilor de mijloace băneşti a fost determinată, preponderent, de diminuarea cu 1,0 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care deţin cea mai mare pondere (de 54,5 la sută) din volumul total al încasărilor. De menţionat că evoluţia respectivă a fost susţinută de diminuarea practic a tuturor surselor de încasări de numerar.
Totodată, în luna februarie 2021, volumul încasărilor a constituit 10 miliarde de lei (+2,9 la sută faţă de luna ianuarie 2021 şi +1,1 la sută faţă de luna februarie 2020).
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că salariile reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populaţiei cu o pondere de 50,2% în veniturile totale.
Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei.
La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9% din activităţile pe cont propriu, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă. Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale.
În funcţie de mediul de reşedinţă se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1064,7 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 62,9%, şi prestaţiile sociale – 16,8%.
Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 38,1% din total venituri, dar contribuţia acesteia este cu 24,8 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,6% din totalul veniturilor disponibile, faţă de 0,8% în mediul urban.
Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,0% faţă de 8,5% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 20,5% din total venituri, comparativ cu 16,8% în mediul urban.
Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie.
Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 2 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.
Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licenţiate în perioada ianuarie-februarie 2021 s-a majorat cu 0,9 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent şi a constituit 20 355,0 mil. lei.
Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creşterea eliberărilor pentru cumpărarea valutelor de la persoane fizice cu 136,2 mil. lei (2,4 la sută), cifrându-se la 5 769,2 mil. lei (echivalentul a 332,2 mil. USD). Ponderea acestora a crescut cu 0,4 p.p. şi a constituit 28,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.
Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizice s-au majorat cu 1,0 la sută, constituind 4,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 23,0 la sută din volumul total al eliberărilor.
De menţionat că o pondere semnificativă de 19,2 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate şi din POS-terminale, care s-au majorat în perioada ianuarie-februarie 2021 cu 3,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.
În luna februarie volumul eliberărilor a constituit 10 589,8 mil. lei, depăşind volumul încasărilor cu 587,0 mil. lei. Comparativ cu luna ianuarie 2021, eliberările de numerar s-au majorat cu 824,6 mil. lei sau cu 8,4 la sută.
În luna februarie, soldul depozitelor în monedă naţională s-a majorat cu 350,9 milioane lei comparativ cu luna precedenta şi a constituit 46,1 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,4 la sută din soldul total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) a crescut cu 218,7 milioane lei, până la nivelul de 31,5 miliarde de lei, având o pondere de 40,6 la sută.
Totodată, depozitele noi atrase la termen au constituit 2,2 miliarde de lei, în creştere cu 17,4 la sută faţă de luna februarie 2020. Cea mai mare creştere au avut-o plasamentele în lei moldoveneşti cu peste 25% comparativ cu luna similară a anului precedent şi cu 4,4% mai mult în valută străină recalculate în lei. Persoanele fizice au economist cel mai mult – 79,4% din totalul plasamentelor atrase.
Din perspectiva termenelor de plasare, cele mai atractive au fost depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni cu o pondere de 29 la sută din totalul depozitelor atrase la termen (depozitele persoanelor fizice au constituit 25,9 la sută din totalul depozitelor).
Depozitele în monedă naţională cu termene de la 6 până la 12 luni, deţinând cea mai mare pondere, au fost atrase cu o rată medie de 3,73 la sută (depozitele persoanelor juridice – cu o rată medie de 3,08 la sută, depozitele persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată medie de 3,75 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 3,83 la sută. În cazul depozitelor în valută, cele mai atractive au fost cele cu termene de la 2 până la 5 ani care au fost plasate cu o rată de 0,85 la sută (persoanele juridice au plasat cu o rată de 1,24 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,71 la sută).
În ceea ce priveşte rata dobânzii la depozitele noi atrase la termen în monedă naţională aceasta s-a majorat cu 0,37 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,92 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 2,94 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 4,08 la sută;
Rata dobânzii la depozitele noi la termen în valută nu s-a schimbat. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,85 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 0,50 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,55 la sută.
În comparaţie cu februarie 2020, rata medie la depozitele atrase în monedă naţională s-a micşorat la fel ca şi cea a depozitelor în valută.
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în monedă naţională a fost înregistrată la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 1 până la 2 ani (4,01 la sută) urmată de depozitele persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 6 până la 12 luni (3,75 la sută) şi depozitele persoanelor fizice cu termene de peste 5 ani (4,83 la sută).
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în valută a fost înregistrată la plasamentele la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 2 până la 5 ani (1,24 la sută), la cele ale persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 1 până la 2 ani (0,50 la sută) şi la depozitele persoanelor fizice cu termenele de peste 5 ani (1,29 la sută).
Eduard Lupu
