O intervenţie de dată recentă în principiile şi procedurile de subvenţionare a agriculturii a vizat modificarea Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenţionare în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural. Autorii modificărilor au venit la o primă etapă cu un studiu de impact care atrage atenţia asupra unor imperfecţiuni care afectează în cele din urmă starea de lucruri în agricultură şi care poate marca la modul direct perspectivele acestui domeniu.
Intervenţiile la care ţinem să ne referim sunt primordiale în contextul importanţei pe care o are agricultura în întreaga încrengătură a economiei naţionale. Este vorba despre ramura cu cele mai multe domenii conexe acesteia, care cuprinde domeniul economic, relaţiile sociale şi culturale, ce conduc la definirea modului de viaţă în mediul rural şi nivelul de trai al populaţiei. Numărul mare al populaţiei din spaţiul rural, raportat la capacitatea şi oportunitatea de a-şi asigura venituri decente, a generat un nivel foarte mare de migraţie, în special peste hotarele ţării. Amploarea acestui fenomen este atât de variată, încât a devenit cea mai importantă problemă a ţării, care se răsfrânge asupra tuturor indicatorilor economici şi sociali.
Moldova este o ţară profund dependentă de agricultură şi dezvoltarea rurală şi în ultimii 5 ani contribuţia agriculturii la formarea Produsului Intern Brut variază între 11–12%. Produsele agricole şi agroalimentare asigură în medie 45 la sută din exportul produselor autohtone.
Modificările legii, susţin autorii, trebuie să genereze o creştere evidentă a cifrelor, fie, cel puţin, să evite reducerea lor.
Despre ce modificări este vorba?
Înainte de toate se solicită creşterea plafonului de vârstă pentru tinerii fermieri de la 35 la 40 ani ce se încadrează în programul de acordare a subvenţiilor în avans pentru a oferi unui număr mai mare de tineri, ce se lansează pentru prima dată în afaceri agricole, opţiunea de sprijin financiar acordat de stat. Modificarea are la bază provocările demografice prin care trece Republica Moldova şi abordarea viitorului său socioeconomic, situaţie în care e necesar să se mizeze dezvoltarea şi încadrarea tinerilor într-un proces activ de iniţiere a afacerilor în agricultură şi în dezvoltare rurală. În prezent, tinerii reprezintă un sfert din populaţia ţării, constituind o componentă strategică a dezvoltării durabile, oferta pentru forţa de muncă, crearea familiilor şi a continuităţii umane. În procesul de subvenţionare în agricultură şi mediul rural se atestă un număr mic de tineri implicaţi în agricultură.
Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, în vederea încurajării şi atragerii tinerilor şi femeilor din mediul rural în agricultură, statul acordă subvenţii în cuantumuri majorate, în condiţii generale, cu cel puţin 15 la sută din valoarea investiţiei eligibile.
Într-o eventuală comparaţie cu ţările vecine şi unele ţări din regiune, Moldova rămâne în urmă, având cea mai mică rată de ocupare în rândul tinerilor (18,1% pentru cei de 15-24 ani şi 42,4% – cei de 25-29 ani). În acelaşi timp, tinerii din Moldova înregistrează cea mai înaltă rată de inactivitate (peste 66% potrivit datelor internaţionale) în raport cu ţările comparate, depăşind mai mult de două ori media ţărilor din comunitatea europeană.
Fără o intervenţie în direcţia elaborării şi aprobării unei hotărâri, situaţia va degenera şi va conduce la micşorarea numărului de tineri şi femei care desfăşoară activitate antreprenorială în sectorul agricol şi în sectorul non-agricol în localităţile rurale şi va spori numărul populaţiei emigrante în afara ţării sau din localităţile rurale spre cele urbane.
În rezultatul efectuării unei analize din momentul implementării Legii nr. 276/2016 (2017–2019), se atestă o diminuare a numărului de tineri fermieri beneficiari de subvenţii. Spre exemplu, în anul 2017 au primit sprijin financiar 197 producători agricoli tineri, în 2018 – 147, iar în 2019 cifra s-a micşorat până la 90 persoane tinere. Dacă ne referim la subvenţionarea în avans a tinerilor fermieri, aici se observă la fel o micşorare a numărului de beneficiari. În anul 2018, în cadrul unui apel, din totalul de 27 dosare selectate şi autorizate spre plată 18 afaceri sau 66,7% revin femeilor fermieri, iar 33,3% sau 9 afaceri aparţin tinerilor fermieri. În anul 2019, în cadrul a trei apeluri, din 63 producători agricoli debutanţi au beneficiat de subvenţii 37 femei fermieri şi 26 tineri fermieri.
O altă modificare vizează articolul 20 al Legii şi prevede ca un singur beneficiar, într-un an de subvenţionare, să poată accesa subvenţii la mai multe submăsuri în cadrul aceleiaşi măsuri de sprijin. Pentru o mai uşoară înţelegere se exemplifică cu înfiinţarea unei ferme zootehnice de producere a laptelui de vacă, proiect care prevede lucrări de construcţie, de reconstrucţie, dotare tehnologică a încăperilor. Ei bine, toate acestea se regăsesc în Submăsura 1.4. Stimularea investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice. Atâta doar că ferma devine fermă doar dacă este populată cu animale (1.5. Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora). Pentru o mai mare eficienţă a investiţiilor, e logic ca ambele submăsuri să fie admise concomitent.
Se cere modificat şi articolul care face referinţă la înlesnirile acordate unor categorii de producători agricoli. Potrivit noului conţinut, cuantumul sprijinului financiar se va majora cu cel puţin 20 la sută, iar procedura de acordare a înlesnirilor şi categoriile de beneficiari vor fi aprobate prin hotărâre de guvern.
Acestea şi alte schimbări nu pun nici pentru o clipă la îndoială previzibilitatea pe care o oferă legea suportului agricol oferit de stat. Pe de altă parte, timpul care a trecut de la adoptarea documentului demonstrează că pe ogorul aceleiaşi legi există suficient loc pentru modificări. Modificări pe care le cere timpul şi pe care ni le dorim pentru a fi tot mai aproape şi mai aproape de performanţă.
Constantin Olteanu
