Patru bănci de importanţă sistemică pentru sistemul financiar naţional, Agroindbank, urmată de Mobiasbancă, Moldindconbank şi Victoriabank, sunt considerate cele mai performante din totalul celor 11 bănci existente în Republica Moldova, potrivit unui clasament elaborat de către Expert-Grup.
Rezultatele acestor bănci se menţin constante şi în limitele agreate pentru majoritatea indicatorilor calculaţi. În mod particular, aceste bănci excelează la compartimentul profitabilitate şi indicatori de piaţă, ceea ce denotă o acoperire semnificativă a cererii de servicii bancare existente. De asemenea, indicatorii privind capitalul şi cei de lichiditate se situează în apropiere de media înregistrată în sector, dar puţin peste limitele recomandate de literatura bancară, fapt ce poate genera, la un anumit moment, costuri de oportunitate.
Totodată, o influenţă negativă asupra rezultatelor finale la MAIB, MICB şi VB este generată de indicatorii ce caracterizează calitatea activelor, or volumul de credite neperformante este peste media înregistrată în sector, iar acest fapt poate rapid influenţa calitatea şi rezultatele celorlalţi indicatori. Totuşi, trebuie de menţionat că aceste bănci activează în condiţii ceva mai diferite decât celelalte, fiindu-le aplicate regimuri speciale de supraveghere care presupun o reevaluare şi clasificare mai strictă a activelor.
“Performanţele băncilor străine, BCR Chişinău şi BC Eximbank, sunt afectate de profitabilitatea redusă şi completate de o pondere mare a creditelor neperformante. Astfel, deşi aceste bănci menţin un nivel ridicat de capital, acesta denotă o politică investiţională conservatoare şi mult mai prudentă, dar care generează pentru moment costuri de oportunitate înalte şi o eficienţă scăzută a activităţii generale a băncii. De asemenea, în condiţiile unei cote de piaţă relativ reduse şi orientate pe un anumit segment de clienţi, aceste bănci reuşesc generarea unor rezultate financiare sub cele înregistrate de media sau mediana din sector. Băncile mari sunt caracterizate de o profitabilitate înaltă în baza unui grad de îndatorare mult mai ridicat, în timp ce băncile mici continuă să deţină un volum consistent de capital propriu. Acest fapt determină în final profitabilitate atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni relativi faţă de alte bănci. Totodată, pentru o activitate cu adevărat eficientă şi sustenabilă, orice bancă are nevoie şi de un portofoliu de active calitativ, or profitul obţinut se poate eroda rapid pe seama pierderilor generate de creditele compromise”, constată cercetătorul economic Dumitru Pîntea în clasamentul bancar.
Deşi atragerea investitorilor străini nu poate în mod automat asigura rezolvarea tuturor problemelor din sectorul bancar, evidenţa demonstrează un impact pozitiv asupra mediului local atunci când o bancă străină intră pe piaţă. Rezultatele unui studiu recent al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, realizat de Bruno şi Hauswald, demonstrează că prezenţa băncilor străine reduce în mod consistent constrângerile de finanţare existente şi, ulterior, îmbunătăţeşte performanţa companiilor. Tot aceeaşi analiză arată că, datorită politicilor corporative interne, dar şi a experienţei sale, băncile străine atenuează barierele informaţionale în procesul de creditare, acestea completând infrastructura insuficientă legală şi informaţională locală. Prin urmare, obiectivul stabilit de către BNM, în vederea atragerii investitorilor străini pe piaţa bancară, trebuie urmărit îndeaproape în continuare, pentru a edifica o piaţă bancară modernă. În vederea atingerii cât mai rapide a acestui obiectiv, dar şi asigurării stabilităţii sistemului financiar, este important de implementat, următoarele recomandări:
– Aprobarea legii privind activitatea băncilor în lectura a doua, cu transpunerea întocmai a celor mai noi standarde internaţionale. Întrucât documentul respectiv urmează să pună bazele trecerii la noile standarde Basel III, este crucial ca esenţa sa să nu fie denaturată prin amendarea proiectului înainte de lectura finală. Trecerea la aceste standarde, nu doar ar asigura o capacitate mai înaltă a băncilor de a face faţă crizelor, dar ar uniformiza cadrul local cu cel din statele dezvoltate, ceea ce ar spori atractivitatea ţării pentru băncile din regiune.
– Este important de abordat celelalte carenţe, descrise în a doua parte a Monitorului Financiar, ce se referă la acţionariat, cadrul privind gestionarea crizelor, nereformarea CNSF, întârzierea adoptării noii legi privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
– Deşi subiectul acţiunilor anulate ar părea să intereseze un număr redus de persoane (foşti deţinători şi potenţiali investitori), este important să fie făcute clarificările de rigoare atât cu privire la cadrul legal primar care stabileşte perioada de vânzare a acţiunilor, cât şi vizavi de modul de formare a preţului acestora.
Aceşti paşi ar putea favoriza apariţia investitorilor calitativi (fit&proper), care ar servi drept un catalizator pentru schimbarea la faţă a sistemului financiar din Moldova. Ulterior, atragerea acţionarilor calitativi poate contribui la creşterea calităţii managementului bancar.
Potrivit informaţiilor BNM, Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank se află sub supravegherea specială a Băncii Naţionale a Moldovei din iunie 2015. În urma auditului s-a constatat că două grupuri de acţionari ai Agroindbank au acţionat concertat şi au achiziţionat o cotă substanţială în capitalul social al băncii în mărime de 43,1 la sută, fără a dispune de permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale. Comitetul executiv al BNM a sancţionat în luna iunie cu avertisment şi amendă şase membri ai Comitetului de conducere ai Agroindbank, iar membrii Consiliului băncii au fost sancţionaţi cu avertisment. Sancţiunile au fost aplicate urmare a constatării unor încălcări ale prevederilor Legii instituţiilor financiare şi ale actelor normative ale Băncii Naţionale, care se referă, în principal, la nerespectarea de către bancă a cerinţelor prudenţiale specifice activităţii de creditare, concentrarea riscurilor, clasificarea activelor.
De asemenea, Banca Naţională a prescris Consiliului şi Comitetului de conducere al Agroindbank să îmbunătăţească sistemul de control intern aferent activităţii de creditare, guvernarea corporativă în cadrul băncii, precum şi să elaboreze şi să pună în aplicare un plan de acţiuni cu privire la înlăturarea neajunsurilor depistate în cadrul controlului complex pe teren efectuat la bancă.
În ceea ce priveşte Victoriabank, în cadrul supravegherii intensive BNM acordă o atenţie sporită transparenţei acţionarilor şi clasificării activelor. În acest scop, BNM a iniţiat procedura de evaluare a acţionarilor ce deţin cote substanţiale în capitalul Victoriabank şi, ca urmare, în luna martie 2017, au fost aplicate sancţiuni sub formă de amendă unor deţinători de cote în capitalul social al Victoriabank. Totodată, BNM a amendat membrii comitetului de direcţie cu aproape jumătate de milion de lei. Este vorba de Corneliu Ghimpu, actualul preşedinte al băncii, şi fosta preşedintă a Victoriabank, Natalia Politov-Cangaş.
La Moldindconbank, BNM spune că a dispus băncii efectuarea evaluării activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii de către o companie de audit. De asemenea, Banca Naţională a obligat Moldindconbank să formeze provizioane şi reduceri adiţionale pentru o serie de active şi angajamente condiţionale ale băncii, să consolideze managementul riscului de credit şi al lichidităţii, să asigure menţinerea indicatorului suficienţei capitalului ponderat la risc mai mare de 20 la sută, precum şi să revadă actele normative interne ale băncii în vederea perfecţionării acestora.
Victor URSU
