Patimi pentru Acordul cu FMI. Consiliul se convoacă pe 7 noiembrie

La Chişinău, noul program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) este aşteptat ca o mană cerească pe timp de secetă “financiară”. Noul program ar deschide şi alte finanţări externe, inclusiv 55 milioane de euro de la Uniunea Europeană, 45 milioane de dolari de la Banca Mondială, dar şi alte finanţări consistente, care în condiţii de austeritate financiară ar fi ca o gură de aer.

După încheierea vizitei misiunii FMI pe 15 iulie, autorităţile, dar şi experţii FMI s-au arătat optimişti în ceea ce priveşte perspectivele. Prim-ministrul a declarat la încheierea vizitei misiunii Fondului la Chişinău că a fost obţinut tot ce era posibil la această etapă de negocieri, respectiv să se agreeze toate elementele principale ale programului.

„Dacă până acum spuneam că sunt optimist că vom avea un acord cu FMI, astăzi pot declara că sunt convins că vom avea un program cu Fondul Monetar Internaţional în termenul pe care ni l-am propus. Şi asta pentru că subiectele care urmează să fie clarificate sunt de natură tehnică”, a menţionat Pavel Filip.

Şi şefa grupului de experţi ai FMI, Ivanna Vladkova-Hollar, a declarat că negocierile privind un nou acord cu FMI au progresat considerabil.

La 19 octombrie a avut loc şedinţa consiliului de directori ai FMI şi... minunea nu s-a întâmplat. Programul cu Republica Moldova nu a fost luat în discuţie, fapt ce i-a determinat pe mulţi experţi să lanseze prognoze sumbre, iar alţii au spus că aprobarea nu a avut loc pentru că ne aflăm în ajunul alegerilor prezidenţiale.

Ministerul Finanţelor a reacţionat imediat pentru a calma spiritele. Instituţia a difuzat un comunicat prin care dezminte ştirile, potrivit cărora, aprobarea unui program cu Fondul Monetar Internaţional ar fi fost amânată până în luna noiembrie. “Pregătirile pentru aprobarea programului Republicii Moldova de către Bordul FMI sunt la etapa finală. Calendarul rămâne unul normal, iar discuţiile tehnice continuă”, se spune în comunicatul Ministerului Finanţelor.

“Aşteptăm să fie anunţată cât de curând data şedinţei Bordului FMI şi precizăm că nu există nicio conexiune între alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi încheierea acordului cu FMI. Sunt două procese total independente, care doar s-au suprapus în timp”, menţio­nează Ministerul Finanţelor.

Şi reprezentatul permanent al FMI în Moldova, Armine Khachatryan, a lansat o Declaraţie care, deşi este scrisă într-un limbaj diplomatic, aduce, se pare, mai multă claritate. Data şedinţei Consiliului de directori executivi ai Fondului Monetar Internaţional în cadrul căruia va fi examinat noul program cu Republica Moldova “va fi anunţată după implementarea tuturor acţiunilor prioritare. Nu au avut loc nici un fel de amânări în această privinţă”, se menţionează într-o declaraţie.

Ce să înţelegem din aceasta? Că unele acţiuni, chiar şi după asumarea responsabilităţii Guvernului în faţa Parlamentului pe un pachet de 7 legi cardinale, nu au fost duse până la capăt? Sau nu au dat deocamdată efect? Iar aceasta probabil se aşteaptă la Washington.

Pe de altă parte, reprezentanţa FMI nu lasă loc pentru interpretări. “Până în prezent, autorităţile Moldovei au progresat semnificativ în realizarea acţiunilor prioritare convenite. Implementarea tuturor acţiunilor prioritare este condiţia necesară pentru ca Consiliul de directori executivi ai FMI să ia în considerare aprobarea programului de finanţare”, mai afirmă oficialul FMI.

Rămâne de văzut doar când totuşi va fi aprobată decizia privind un nou program. Cel mai probabil, s-ar putea întâmpla în luna noiembrie, iar aceasta nu înseamnă altceva decât o mică întârziere în deblocarea finanţărilor. Ceea ce contează însă este rezultatul final.

La începutul acestei săptămâni, BNM a difuzat un comunicat prin care anunţă că “Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul Republicii Moldova au îndeplinit acţiunile prealabile ale Memorandumului de politici economice şi financiare din cadrul acordului la nivel de personal dintre autorităţile Republicii Moldova şi experţii Fondului Monetar Internaţional, încheiat la 26 iulie 2016”.

Ca urmare, Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaţional se va reuni pe data de 7 noiembrie 2016, pentru a discuta solicitarea programului de finanţare a reformelor din Republica Moldova, pe o perioadă de trei ani, prin intermediul Mecanismului extins de creditare şi a Mecanismului de finanţare extinsă (engl. ECF/EFF) ale FMI. Aranjamentul financiar prevede accesul la finanţare la un nivel de 75% din cota Republicii Moldova la FMI (aproximativ 182,7 milioane dolari SUA).

Acest nou program cu Fondul Monetar Internaţional îşi propune, între altele, ameliorarea rapidă a guvernării şi supravegherii sectorului financiar-bancar. În special, programul urmăreşte evaluarea şi transparentizarea acţionariatului băncilor comerciale din Republica Moldova. Politica monetară va fi axată în continuare pe menţinerea stabilităţii preţurilor în contextul regimului flexibil al ratei de schimb.

Săptămâna trecută Banca Naţională a Moldovei deja a pus în aplicare unul dintre proiectele asumate de Guvern. Este vorba de “intervenţia timpurie în vederea unei conduceri sănătoase” la una din cele mai mari bănci din Moldova Moldindconbank care, de mai multă vreme se află sub supraveghere specială.

Banca Naţională a Moldovei a blocat un grup de acţionari ai Moldindconbank, care acţionau concertat, prin achiziţionarea anterioară şi deţinerea unei cote substanţiale în capitalul social al băncii, în mărime de 63,89 la sută, fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM, încălcând astfel prevederile Legii instituţiilor financiare.

Ca urmare, exerciţiul dreptului de vot, de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, al dreptului de a introduce chestiuni pe ordinea de zi, al dreptului de a propune candidaţi pentru membrii consiliului societăţii, ai organului executiv şi ai comisiei de cenzori a băncii, al dreptului de a primi dividende, a fost suspendat din data de 20 octombrie 2016.

Ţinând cont de suspendarea dreptului de vot al acţionarilor care deţin împreună peste 50% din acţiu­nile băncii, în conformitate cu Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor, BNM instituie începând cu 20 octombrie 2016 un regim de intervenţie timpurie în vederea asigurării unei conduceri sănătoase şi prudente a activităţii băncii în perioada de soluţionare a deficienţelor identificate în structura de proprietate a acesteia.

Mandatele unor membri ai organelor de conducere a Moldindconbank încetează din data de 20 octombrie 2016. BNM a desemnat un administrator temporar şi urmează să desemneze în funcţiile de membri temporari ai organelor de conducere a băncii experţi internaţionali şi locali cu o bogată experienţă în domeniu, care au fost identificaţi deja şi care urmează să asigure o administrare diligentă şi eficientă a băncii pe această perioadă.

Moldindconbank va continua să activeze în regim normal şi va presta în continuare toate serviciile. Decizia BNM se referă exclusiv la raporturile din cadrul structurii acţionariatului BC „Moldindconbank” SA şi se înscrie în agenda de reforme a BNM, care include măsuri de transparentizare şi consolidare a sectorului bancar.

Ce ar însemna “intervenţie timpurie”? BNM, în calitate de autoritate competentă, poate aplica măsuri de intervenţie timpurie asupra unei bănci care încalcă sau, din cauza unei deteriorări rapide a situaţiei financiare, este susceptibilă de a încălca, în viitorul apropiat, cerinţele prevăzute de Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 şi/sau reglementările emise de BNM în aplicarea acestora sau în cazul în care capitalul băncii este deţinut în proporţie de cel puţin 50% de persoane care nu dispun de permisiunea BNM.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.42 (663) din 26 octombrie 2016