La începutul lunii iulie, Guvernul a conferit fostei uzini SA Răut de la Bălţi titlul de parc industrial. La câteva zile după hotărârea respectivă, a fost prezentată şi foaia de parcurs a societăţii administratoare care prevede restructurarea definitivă în decurs de un an. La noul parc industrial vor fi create cel puţin 1300 locuri de muncă şi se preconizează ca la bugetul de stat să fie defalcaţi 3,2 mil. lei anual.
„Activele întreprinderii au fost conservate într-o stare satisfăcătoare, fiind păstrate utilajele unice. Cred că acestea ar putea fi folosite şi de către eventualii rezidenţi ai parcului industrial, deşi încăperile de producere şi infrastructura necesită investiţii semnificative”, a declarat viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, în cadrul şedinţei de la Bălţi. El s-a arătat convins că parcul industrial Răut va putea atrage atât investitori autohtoni, cât şi străini, invocând avantajele economice ale zonei respective şi forţa de muncă destul de competitivă încă. „E suficient să vină câţiva investitori şi vă asigur că la următoarea etapă vor veni şi furnizorii acestora şi partenerii. Însă pentru ei e important ca logistica de aici să fie una extrem de funcţională, să vadă că circuitele la vamă sunt fluide”, a spus ministrul Economiei.
Suprafaţa imobilelor de care dispune SA Răut este de 74 mii metri pătraţi, mai mult de jumătate din aceasta este prevăzută pentru rezidenţi, iar 32 mii de metri pătraţi sunt destinaţi secţiilor de producere. De asemenea, pe teritoriu este amplasată o clădire nefinisată cu o suprafaţă de 450 metri pătraţi, scoasă la vânzare şi aproape 5 mii de metri pătraţi de terenuri „green-field” pentru construcţii noi. Până în prezent, aici au activat uzina Răut (76,5% cota de stat) care produce aparataj hidroacustic de navigaţie, însă îşi utilizează doar 25-40% din capacitate, Rif-Acvaaparat şi SA Lot.
Potrivit directorului general al noului parc industrial, Efim Diacov, terenurile vor fi date în locaţiune pe un termen de 30 de ani pentru a dezvolta o platfomă industrială solidă. La prima etapă, societatea administratoare se va ocupa de organizarea structurală a parcului, după care se va lansa activitatea antreprenorială. Mijloacele de finanţare necesare pentru reparaţia internă a încăperilor sau pentru achiziţionarea, instalarea şi conectarea sistemelor de încălzire, parcul industrial le va obţine din veniturile de realizare a utilajului neutilizat în procesul tehnologic şi din veniturile de comercializare a bunurilor imobile. Totodată, se va lucra la două proiecte: unul de reconstrucţie şi dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare, finanţat cu 14 mil. lei din Fondul de dezvoltare regională şi altul de reparaţie a halelor de producere şi construcţia unui gazoduct, finanţat din bugetul de stat. Foaia de parcurs pe termen scurt prevede crearea a cel puţin 1300 de locuri de muncă şi atrageri de investiţii straine şi locale în valoare de 18 mil. euro, rezultate care pot fi uşor atinse, în viziunea administratorului, dar şi a ministrului Lazăr.
„În parcul industrial Răut se planifică investiţiii în producţii industriale cu cea mai înaltă valoare adăugată care, nu în ultimul rând, cele care implementează şi utilizeauă tehnologii moderne şi inovaţionale. Este vorba, în special, de industria constructoare de maşini şi echipamente, producerea articolelor pentru industria automotivă, producerea aparatelor electrice şi electronice, servicii de consultanţă şi logistică”, a spus Efim Diacov.
Concursul de selectare a rezidenţilor parcului industrial Răut va fi organizat în data de 26 septembrie curent. „Chiar doresc să fie organizat un concurs, dar nu vreau ca acesta să fie unul formal. Acesta trebuie să fie organizat după toate criteriile necesare, pentru ca investitorii să lupte pentru imobilele de aici. Mai este încă un detaliu – rezidenţii nu trebuie să se confrunte cu procesul birocratic de la noi, de aceea administraţia trebuie să intervină şi să-i ajute în toate procesele de lucru cu autorităţile locale şi naţionale. Aş spune chiar că administraţia oricărui parc industrial trebuie să fie „sluga” rezidenţilor şi să le pună totul la dispoziţie”, a accentuat Valeriu Lazăr.
Directorul parcului industrial a menţionat că companiile care activează acum pe teritoriul parcului, cel mai probabil, vor participa şi ele la concurs. Chiar din primele zile de anunţare a noului parc industrial Răut, o companie din Germania s-a arătat interesată de deschiderea unei afaceri la Bălţi. O altă companie poloneză de confecţii care aparţine la doi fraţi moldoveni stabiliţi la Varşovia, este gata să fie printre primii rezidenţi ai parcului industrial Răut. „Întreprinderea noastră este gata să transfere în Moldova 70% din producţia de haine din Polonia şi să creăm pe teritoriul parcului circa 600 locuri de muncă. Această idee ne-a apărut, analizând facilităţile oferite şi poziţionarae geografică a parcului. De aici este foarte comod să expediem marfa şi în UE, şi în ţările CSI. De altfel, e mai simplu şi avantajos să exportăm producţia noastră în CSI anume din Moldova, pentru că taxele vamale sunt mai mici”, a spsu Pavel Şcura, unul dintre proprietarii întreprinderii Potis&Verso. Acum doi ani, întreprinderea a deschis la Bălţi o fabrică unde lucrează aproximativ 100 de cusătorese şi se confecţionează 15% din producţia textilă pentru compania din Polonia. Investiţia iniţială a constituit jumătate de milion de euro.
Potrivit comunicatului de presă difuzat de Ministerul Economiei, parcul industrial reprezintă un instrument eficient de atragere a investiţiilor, oferind rezidenţilor mai multe facilităţi, precum scutirea de la compensarea pierderilor în procesul de schimbare a destinaţiei terenurilor agricole, dreptul de a privatiza terenurile proprietate publică aferente construcţiilor la preţul nominativ al pământului, reducerea până la 30% a plăţii anuale pentru arenda terenului proprietate publică, optimizarea controalelor planificate conform graficului anual aprobat prin hotărâre de Guvern sau a controalelor inopinate, efectuate cu acordul Ministerului Economiei conform legislaţiei în vigoare.
Ministerul Economiei planifică să creeze 13 parcuri industriale, atât în baza proprietăţii publice, cât şi a celor private. Până în prezent, au fost create parcurile industriale Tracom în Chişinău, CAAN în Străşeni, Bioenergagro în raionul Drochia, PI Cimişlia şi PI Răut în Bălţi.
Lilia Platon