Actuala criză epidemiologică va exercita un impact asupra economiei şi asupra populaţiei. Cert este că o parte dintre companii îşi vor revizui planurile de producţie pe fundalul reducerii cererii şi aprovizionării cu materie primă. Iar populaţia îşi va modifica comportamentul de consum. Şi acest lucru se observă prin faptul că apetitul pentru credite este în descreştere. Doar în două luni de pandemie, aprilie–mai, băncile şi-au redus împrumuturile acordate businessului cu 1,1 miliarde de lei.
Reducerea acordării împrumuturilor s-a datorat în mare parte diminuării acordării împrumuturilor agenţilor economici la 26,5 miliarde de lei comparativ cu 4% mai puţin faţa de perioada similară a anului precedent. În timp ce soldul creditelor acordate persoanelor fizice a rămas practic neschimbat la 14,5 miliarde de lei.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, atrage atenţia asupra activizării activităţii instituţiilor publice în contractarea împrumuturilor de la bănci, care anterior se creditau de la bugetul de stat. “Din cauza crizei financiare, instituţiile publice sunt nevoite să aplice la credite bancare şi pentru prima dată într-o singură lună, mai, s-au creditat cu 140 de milioane de lei. Cel mai probabil vor urma noi credite şi îndatorări ale instituţiilor publice faţă de băncile comerciale, suplimentar la creditele deja contractate de către Guvern”.
Ultimele date ale Băncii Naţionale a Moldovei relevă că doar în luna mai creditele noi acordate au constituit 2,1 miliarde de lei, în descreştere cu 25,9% faţă de luna mai 2019. Volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1 448,0 milioane lei (-4,5% faţă de luna precedentă şi -23,3% faţă de mai 2019). Volumul creditelor acordate în valută recalculat în MDL a constituit 505,4 milioane lei (-29,1% faţă de luna precedentă şi -36,3% faţă de luna mai 2019).
Volumul creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, în luna mai 2020, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 56,0% şi a constituit 491,4 milioane lei. Rata medie a creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, pentru aceeaşi perioadă, a scăzut cu 0,26 puncte procentuale (p.p.) şi a constituit 8,04%. Din perspectiva scopului creditelor acordate, cea mai mare pondere le-a revenit creditelor de consum (66,7%). Comparativ cu luna precedentă de raportare, rata creditelor de consum s-a micşorat cu 0,53 p.p., în timp ce rata creditelor imobiliare s-a majorat cu 0,05 p.p. Faţă de anul trecut, rata creditelor de consum s-a majorat cu 0,85 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 0,51 p.p. De menţionat că ponderea creditelor imobiliare în monedă naţională a constituit 94,9% (5,1% au reprezentat creditele ataşate la cursul valutei), iar cea a creditelor de consum – 99,7% (0,2% au reprezentat creditele ataşate la cursul valutei).
Jumătate din împrumuturile acordate a fost pe o perioadă de la doi la cinci ani, dintre care creditele acordate persoanelor juridice au deţinut ponderea de 35,1% din totalul creditelor acordate. Acest lucru denotă faptul că businessul apelează la credite în ultimă instanţă şi le iau pentru o perioadă scurtă de timp din cauza incertitudinii economice şi politice. Creditele în monedă naţională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice (63,6%), inclusiv creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare care deţin o pondere de 62,2% (dintre care 39,9% revenind comerţului). Creditele în valută au fost solicitate, preponderent, de către societăţile comerciale nefinanciare (94,0%), ponderea majoră (44,0%) revenind comerţului.
În ceea ce priveşte rata dobânzii, la creditele noi acordate în monedă naţională ea a constituit 8,40%, la cele în valută – 4,43%, iar la cele ataşate la cursul valutei – 4,22%. Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a micşorat cu 0,07 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,04%, persoanelor juridice – cu o rată de 8,53%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 9,82%. Rata medie la creditele acordate în valută s-a majorat cu 0,08 p.p. comparativ cu luna aprilie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 6,01%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,43%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00%.
Soldul cererilor faţă de economie a scăzut în luna de raportare cu 578,6 milioane lei (1,3 la sută) ca urmare a diminuării cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 428,0 milioane lei (2,6 la sută) şi a cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 150,6 milioane lei (0,5 la sută).
De menţionat că cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au scăzut pe parcursul perioadei de referinţă cu 10,1 milioane USD (1,1 la sută).
Diminuarea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de diminuarea soldului cererilor faţă de sectorul financiar nebancar cu 77,1 milioane lei (12,3 la sută), a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 28,5 milioane lei (3,2 la sută), a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 9,6 milioane lei (0,1 la sută) şi a soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 35,4 milioane lei (0,2 la sută).
Diminuarea poftei businessului pentru credite este justificată de situaţia incertă a economiei locale, dar şi a celei mondiale. Or, acest lucru limitează activitatea agenţilor economici în a-şi planifica majorarea producţiei sau a investiţiilor. Expertul economic Viorel Gârbu susţine pentru ifodebit.md că, actuala criză economică surprinde economia naţională într-o situaţie nefavorabilă, R. Moldova fiind o economie mică, cu un grad redus de diversificare, dar larg deschisă comerţului internaţional. Făcând referire la datele anului 2019, ponderea importurilor la formarea PIB a fost la finele anului în mărime de 55,2%, iar ponderea exporturilor la formarea PIB a fost de 30,5%. Comerţul extern reprezintă în cazul R. Moldova peste 80% din PIB-ul ţării, în acelaşi timp consumul final se ridică la mărimi comparabile cu PIB-ul ţării, fapt care indică asupra unor cote reduse de economisire a populaţiei. Atât o parte semnificativă a consumului populaţiei, cât şi a investiţiilor în economia naţională sunt finanţate din surse externe.
“Economiile statelor principali parteneri comerciali ai ţării sunt vizate de reduceri importante ale volumelor activităţii economice, iar acest lucru se va răsfrânge nemijlocit asupra volumului schimburilor comerciale cu R. Moldova şi implicit asupra nivelului bunăstării populaţiei. Sectorul automobilistic a înregistrat un avânt în economia naţională pe durata ultimilor ani, oferind locuri de muncă pentru un număr tot mai mare de salariaţi de la un an la altul. Or, la moment situaţia evoluţiilor din cadrul acestui sector din economiile partenere nu este una benefică”, a conchis Viorel Gârbu.
Victor Ursu
