Cu siguranţă, fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin o idee de succes sau eşec al unui business mic. La acest capitol, în R. Moldova, scenariile la care suntem martori sunt de două categorii: fie se reuşeşte dezvoltarea unei afaceri, fie nu se reuşeşte. Dacă e să discutăm cauzele eşecului, nu putem pretinde că acestea sunt foarte variate. Deşi majoritatea iniţiatorilor de business susţin că lipsa resurselor financiare este principala problemă într-un start-up, practica demonstrează că, deseori, şi lipsa cunoştinţelor le dă peste cap planurile iniţiatorilor de afaceri. Mai bine de 8 ani, PNUD – Moldova lucrează cu autorităţile publice locale pentru a le întări capacităţile, iar de curând le oferă suport şi în dezvoltarea antreprenoriatului local. Detalii despre specificul acordării asistenţei financiare în zonele rurale, dar mai ales cum sunt „ţinuţi de mână” iniţiatorii de afaceri din sate, Vă propunem să aflaţi din interviul realizat cu Olesea Cazacu, coordonator proiecte în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PNUD Moldova).
– Una dintre componentele Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI) prevede acordarea de sprijin în crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor în mediul rural. În condiţiile actualei recesiuni economice, când activitatea multor companii mari este “sub semnul întrebării”, există interes pentru derularea unor afaceri în satele din R. Moldova?
– După cum ştim, afacerile mici sunt motorul economiei. Iată de ce, chiar şi în cele mai dificile perioade, în localităţile rurale există interes pentru dezvoltarea unor idei de afaceri, cum ar fi domeniul comerţului şi agriculturii. Pe moment, în localităţile rurale apar tot mai multe afaceri, mai ales în domeniul procesării produselor agricole, serviciilor şi construcţiilor. Odată cu liberalizarea pieţelor externe şi implementarea de către Guvern a programelor de susţinere a IMM-urilor, cum sunt Programul de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” şi Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli, creşte interesul pentru lansarea unei afaceri.
– De ce a fost nevoie de o astfel de componentă în cadrul PCDLI?
– PCDLI este implementat de Guvernul Republicii Moldova cu suportul PNUD şi UN Women, precum şi cu susţinerea financiară a Guvernului Danemarcei. Obiectivul nostru principal este de a lucra cu primăriile R. Moldova în vederea creării unor modele de administrare publică locală eficientă. În acest sens, nu putem face abstracţie de dezvoltarea economică locală pentru că, pe lângă alte elemente-cheie, precum administrarea eficientă şi implicarea cetăţenească, evoluţia economică este o condiţie obligatorie pentru prosperarea unei localităţi. Or, afacerile la nivel local fac primăriile mai puternice. Dacă ar fi să mergem pe o metaforă-comparaţie, aş spune că business-ul la nivel local este asemenea combustibilului pentru un automobil. Afacerile generează noi locuri de muncă, sporesc taxele la bugetul local, contribuie la dezvoltarea infrastructurii, ceea ce, inevitabil, este o chezăşie a dezvoltării localităţilor.
Acest lucru este resimţit de primari care sunt cu mâna pe pulsul din localităţi. Reprezentanţii administraţiei publice locale, în repetate rânduri, au abordat amploarea fenomenului migraţiei populaţiei şi lipsa locurilor de muncă. Astfel, am inclus componenta dezvoltării economice în cadrul PCDLI pentru a asigura o dezvoltare durabilă localităţilor, pentru că acestea necesită a fi abilitate inclusiv în domeniul dezvoltării unui mediu antreprenorial la nivel local.
– În ce constă suportul oferit de PCDLI şi cât de utilă este această asistenţă pentru deţinătorii de mici afaceri?
– Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată oferă, în primul rând, instruire pentru toţi doritorii în a iniţia sau a extinde o afacere din 30 de localităţi-ţintă. De asemenea, este oferită asistenţă pentru scrierea business-planurilor şi vor fi acordate 20 de granturi a câte cinci mii de dolari SUA pentru tot atâtea afaceri. Timp de şase luni, (perioada de risc major pentru afacerile care demarează) beneficiarii acestor granturi vor fi ghidaţi de către companii de consultanţă. Trebuie de menţionat că numărul doritorilor de a participa la aceste cursuri practice a depăşit, de peste două ori, numărul preconizat de participanţi.
Ne-am bucurat că această componentă a programului a adunat un număr de 235 de persoane din mediul rural, aproape jumătate fiind femei, care au participat pe parcursul lunilor noiembrie-decembrie 2014 la o serie de instruiri privind iniţierea sau dezvoltarea micilor afaceri. Instruirile au avut scopul de a evalua abilităţile generale de gestiune a afacerilor în localităţile rurale, iar 140 dintre solicitanţi au fost sprijiniţi în elaborarea unor planuri de afaceri pentru companiile existente sau nou-create.
– Cine poate beneficia de susţinerea programului dat şi ce criterii trebuie să întrunească doritorii de a aplica la acest program?
– Grupul-ţintă al Programului de granturi pentru dezvoltarea micului business în comunităţile rurale îl reprezintă persoanele fizice sau antreprenorii care doresc să-şi extindă afacerea. La fel, sunt eligibile întreprinderile ce activează în localitatea participantă la proiect şi care sunt subiect al întreprinderilor mici şi mijlocii, conform legislaţiei în vigoare. Este important ca întreprinderile să nu deţină o poziţie dominantă pe piaţă şi să aibă elaborat un plan de afaceri în vederea implementării ideii de afaceri.
Pentru noi este important ca solicitanţii de granturi pentru dezvoltarea unei afaceri să activeze şi să dispună de viză de reşedinţă în localitatea-ţintă. O altă condiţie este să contribuie cu cel puţin 30% din valoarea proiectului. Granturile sunt acordate atât afacerilor derulate, cât şi celor care sunt nou lansate. De asemenea, punem accentul pe susţinerea femeilor şi grupurilor vulnerabile în crearea business-urilor proprii.
– Ce aşteptări aveţi în rezultatul implementării acestui proiect?
– Aşteptările noastre vizează crearea locurilor de muncă şi atragerea investiţiilor în satele moldoveneşti. Astfel, ne propunem, pe de o parte, să stimulăm administraţiile publice locale să însuşească noi instrumente de promovare a antreprenoriatului, de parteneriat cu comunitatea de business şi de creare a condiţiilor pentru investiţii, iar pe de altă parte, să susţinem persoanele vulnerabile şi femeile să lanseze mici afaceri sau să stimulăm încadrarea acestora în afacerile existente.
– După părerea Dvs, care sunt cele mai comune probleme cu care se confruntă întreprinzătorii de la sate?
– Cele mai mari probleme pentru antreprenorii de la sate rămân a fi accesul la finanţe şi la pieţele de desfacere. De exemplu, pentru întreprinzătorii mici de la sate este foarte dificil să obţină un credit, din cauza că nu dispun de gajul necesar. O altă problemă, menţionată des de antreprenorii din zona rurală, este lipsa informaţiilor despre proiectele de susţinere a IMM-urilor, finanţări, programele de subvenţionare. Nu este de neglijat nici aspectul cunoştinţelor, pe alocuri insuficiente, în iniţierea, dezvoltarea şi menţinerea unei afaceri pe un făgaş stabil.
– În ce măsură primarii din RM ştiu să susţină şi să stimuleze antreprenorii la nivel local?
– De multe ori, gradul de dezvoltare a comunităţii depinde de capacităţile antreprenoriale ale primarilor şi cât de bine aceştia înţeleg valoarea pe care o aduc IMM-urile pentru localitate. După cum se observă, tot mai multe afaceri sunt dezvoltate în localităţile în care primarul este gospodar, lucrează la atragerea diferitor proiecte cu implicarea cetăţenilor şi colaborează cu antreprenorii. Aşteptăm că, odată cu implementarea strategiei de descentralizare, susţinerea antreprenorilor va deveni una vitală pentru primărie. Concomitent, şi rolul IMM-urilor în comunităţile rurale va creşte şi va fi foarte important pentru dezvoltarea acestora. În primul rând, pentru că este vorba de crearea locurilor de muncă, diversificarea serviciilor oferite populaţiei, dar şi de sporirea plăţilor în bugetul de stat.
– Ce sfaturi le puteţi oferi în acest sens edililor?
– Primarii trebuie să înţeleagă că IMM-urile sunt motorul economiei, inclusiv la nivel local. Orice întreprindere ce îşi va lansa activitatea în localitate va avea efect pozitiv. Primarul trebuie să comunice cu antreprenorii, să înţeleagă care sunt problemele şi să le ofere suportul posibil. Ar fi bine ca în primărie să fie creat un punct de contact/de informare pentru antreprenori. Astfel, dacă întreprinzătorii vor primi suportul necesar din partea primăriei, mai uşor vor fi implementate şi alte proiecte sociale şi de infrastructură, ceea ce va asigura succesul comunităţii.
– Cum credeţi că va evolua mediul de afaceri din zona rurală, în următorii 2-3 ani?
– Desigur că dezvoltarea mediului de afaceri depinde de strategia de dezvoltare a ţării. Odată ce Guvernul va continua reformele privind accesul la noi pieţe şi stimularea economică, efectul va fi şi în localităţile rurale. Totodată, populaţia deja investeşte o parte din remitenţe în business şi sperăm că aceasta va fi şi tendinţa următorilor ani.
A discutat Lilia Alcază
