Oleg Tîrsînă: “Exporturile de nuci şi miez de nucă s-au ridicat în 2015 la nivelul valorii exporturilor de produse vinicole”

– A trecut aproape un an de la ultimul interviu pe care l-aţi oferit publicaţiei noastre, perioadă în care aţi desfăşurat o activitate intensă destinată revigorării şi dezvoltării culturii nucului în R. Moldova. Anul trecut aţi creat pagina web http://nucialtoiti.md, aţi publicat un manual care descrie soiurile de nuci produse de pepiniera Voineşti, aţi participat la diferite evenimente legate de cultura nucului, inclusiv în afara ţării. Cum a fost anul 2016 pentru Dvs.?
– Este adevărat, am avut o activitate foarte intensă în anul 2015, dar va trebui să adaug în această listă, probabil, cel mai important lucru pe care l-am realizat anul trecut: irigarea. Am avut imensa oportunitate de a beneficia de un grant oferit de Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii, care ne-a permis să construim un apeduct, graţie căruia avem posibilitatea să pompăm apă pentru irigare din râul Prut pe terenurile agricole ale pepinierei. Vreau să vă spun că aceasta este una dintre cele mai mari realizări din ultimii ani, astfel, calitatea materia­lului săditor pe care am obţinut-o în acest an 2016 este net superioară anilor precedenţi, în care am crescut pomii fără irigare.
Aţi menţionat pagina noastră web, creată anul precedent. Aceasta începe să devină un portal pe care nucicultorii din ţara noastră, dar şi din România şi Ucraina vin şi revin pentru a se informa despre tot ce înseamnă planificarea plantaţiei de nuci, înfiinţarea acesteia şi tehnologiile aplicate pentru întreţinere. Avem un feedback foarte important de la vizitatorii site-ului şi foarte multe aprecieri pozitive, lucru care ne încurajează să continuăm, poate cu forţe suplimentate cu contribuitori care ar aduce informaţii noi din alte domenii relative nucului.
În acest an am avut într-adevăr multe deplasări în afara ţării, în special în Ucraina. Am fost invitat să vorbesc la patru seminare şi conferinţe, în diferite regiuni ale Ucrainei. Pot, în concluzie, să vă spun că aici în ţara noastră, avem o tradiţie mult mai puternic ancorată în a creşte nucul, inclusiv în plantaţii pe suprafeţe foarte mari. Acest fapt ne bucură foarte mult, ori o ţară de proporţiile Ucrainei are foarte mult de învăţat din experienţa unei ţări mici cum este Moldova. Acest avantaj tehnologic pe care îl avem trebuie să-l valorificăm pentru a fi mereu în avangarda ultimelor inovaţii în domeniu şi să-l transformăm într-un atu comercial pentru a obţine o cotă mai mare de export pe piaţa mondială.

– Seceta, iar apoi şi ploile acide din acest an au afectat majoritatea culturilor agricole din ţară. În ce măsură aceste condiţii meteo au fost dăunătoare pentru plantaţiile de nuci?
– Condiţiile meteo din acest an au fost foarte contradictorii. Pe de o parte, ploile foarte abundente din mai şi iunie au fost foarte benefice pentru dezvoltarea pomilor în livadă şi pentru creşterea în masă a producţiei de nuci. Pe de altă parte, aceste ploi au creat condiţii foarte bune pentru răspândirea multiplelor boli. Producătorii noştri, nefiind obişnuiţi cu ideea că şi în plantaţiile de nuci trebuie aplicate tratamente fitosanitare, au fost prinşi nepregătiţi şi au fost oarecum depăşiţi de această situaţie. Ceea ce a rezultat, după cum probabil ştiţi, este o pierdere de circa 20-30% din recoltă. În acelaşi timp, aceste precipitaţii au dislocat temporar rezerva de azot din stratul superior de sol (lesivare) deplasându-l în straturile inferioare de unde planta îl extrage cu dificultate. În consecinţă, deşi ne-am gândi că multe ploi înseamnă dezvoltare vegetativă foarte dinamică, s-a întâmplat contrariul, eu fiind foarte surprins să constat creşteri mult mai slabe decât în 2015 care a fost, cunoaştem, unul foarte secetos.
Despre seceta şi temperaturile foarte înalte care au urmat în lunile iulie şi august cred că nici nu mai trebuie să menţionez.

– În general, cum a fost acest an pentru nucicultori? Ce puteţi spune despre calitatea şi cantitatea recoltei şi a miezului de nuci, preţuri? Ce concluzii aveţi la finele acestei sezon agricol?
– Din punctul meu de vedere, anul a fost unul foarte reuşit pentru nucicultori. Spun asta pentru că în fiecare an acumulăm noi şi noi experienţe. Pe an ce trece se extind suprafeţele de plantaţii de culturi nucifere. Fiecare an vine cu noi învăţăminte pentru fermierii implicaţi în nucicultură care îi ajută să progreseze, să devină mai buni în ceea ce fac.
Despre cantitate este foarte greu să judecăm, câteva estimări ne spun că recolta acestui an va fi cu circa 30% mai mică comparativ cu anul precedent, dar nu vom şti decât după valorificarea completă a producţiei acestui an când vor apărea şi rapoartele statistice. Calitatea miezului este ceva mai redusă comparativ cu anul precedent, dar asta nu este în măsură să influenţeze negativ preţul la producţia respectivă. În ceea ce ţine de preţ, aşteptările sunt că miezul va fi ceva mai scump decât în 2015.
O constatare a mea şi a altor experţi care analizează tendinţele este că piaţa începe să distingă clar producţia de nuci recoltate din fâşii­le de aliniament de cea adunată de populaţie de la nucii răzleţi, numită şi nucă de câmp şi producţia de nuci din livezi. Sunt câţiva ani de când încercăm să trasăm o linie de demarcare între cele două fără ca aceasta să fi produs rezultate. Dar iată că anul acesta primim informaţii din diverse surse despre prevalenţa interesului pentru nuca de livadă în primul rând şi preţul aproape dublu care se plăteşte pentru acest produs. Eu cred că această tendinţă este una foarte firească şi sănătoasă pentru a putea menţine dinamica dezvoltării ramurii.

– Puteţi să ne oferiţi detalii referitoare la cantitatea de pomi altoiţi în pepiniera Voineşti şi vânduţi pe piaţa internă şi externă? S-au produs careva schimbări în rândul cumpărătorilor, mai ales a celor din exterior? Ce puteţi spune la capitolul parteneriate externe privind comercializarea pomilor?
– La Pepiniera Voineşti producem anual 60 000 de pomi altoiţi de nuc. Aproximativ 60% din această producţie este livrată către nucicultorii moldoveni, restul fiind exportată în România şi, mai puţin, în Ucraina. Cea mai bună colaborare o avem cu partenerii din România. Spre exemplu, în acest an vom livra în ţara vecină peste 15000 de pomi. România oferă perspective foarte bune pentru pepinierele nucifere de la noi. Sunt convins că aceasta este o filieră care trebuie dezvoltată în continuare, cu multă atenţie şi grijă, ori este foarte uşor şi practic irecuperabil să pierzi o piaţă atunci când începi să livrezi produse de calitate proastă.
Şi Ucraina este o piaţă foarte atractivă pentru producţia moldovenească de nuci altoiţi. Tradiţional însă, pepinierele din nordul ţării au o relaţie mai bună cu partenerii ucraineni. Ucraina astăzi importă circa 30% din totalul de nuci altoiţi produşi de pepinierele din Moldova.

– Care este suprafaţa livezilor de nuci plantate anul acesta cu material săditor crescut în pepinie­ra Voineşti şi câte din cele plantate anterior au intrat în rod?
– Cu pomii pe care i-am crescut în acest an vor fi înfiinţate în jur de 600 de hectare, dintre care 450 de ha în ţara noastră. Circa 300 ha din livezile plantate în ultimii 5 ani urmează să intre pe rod în anul următor.

– În ce măsură s-au adeverit prognozele făcute anul trecut cu privire la creşterea suprafeţelor de nuci, dar şi a exporturilor de nuci?
– Cred că aceste prognoze au fost depăşite. Dinamica înfiinţării anuale a plantaţiilor de nuci a depăşit cu 50% estimările anterioare. În ceea ce ţine de exportul producţiei nucifere, ca să vă puteţi face o idee privind importanţa ramurii, anul trecut valoarea exporturilor de nuci şi miez de nucă s-a ridicat la nivelul valorii exporturilor de produse vinicole.

– Ce rezultate aţi obţinut la loturile experimentale de nuci, inclusiv la testările cu soiurile de hibrizi?
– Avem rezultate foarte bune la formele şi soiurile noi pe care le avem în studiu. Calibrul nucilor a fost foarte bun în acest an, cu toate că a avut puţin de suferit calitatea. Soiul Ovata a livrat în acest an o producţie excelentă. Acest soi cu trăsături estetice foarte pronunţate a impresionat publicul şi în acest an, după cum ne-am convins şi în cadrul expoziţiei de toamnă de la Moldexpo. Uriaşa Carpatica la fel a atras toate privirile, fiind bineînţeles un soi de colecţie. La fel, şi alte forme noi pe care le studiem au dat rezultate foarte bune.

– În ultimii ani, aţi sesizat vreo schimbare în preferinţele nucicultorilor faţă de anumite soiuri de nuci? Care sunt soiurile cele mai căutate şi de ce?
– Da, asistăm în ultimii ani la o schimbare în preferinţele nucicultorilor în ceea ce ţine de soiurile pe care aceştia preferă să le planteze. Experienţa celor zece ani de când înfiinţăm livezi de nuc pe bază de soi permite astăzi să venim cu concluzii despre soiurile care trebuie să prevaleze în plantaţiile pe care le înfiinţăm de acum înainte. Criteriile de bază, în afară de tot ce este legat de productivitatea soiului, ţin de: aspectul miezului, uşurinţa extragerii acestuia şi randamentul în jumătăţi. Cred că, cel puţin din această perspectivă, soiul Pescianski este imbatabil. Calitatea excepţională a acestui soi de a produce un miez alb şi uşor de extras îl situează în topul preferinţelor în acest moment. Dar, nu putem ignora şi alte soiuri foarte productive, cum ar fi Cogălniceanu şi Cazacu.

– Cererea în creştere la nucii altoiţi a determinat, respectiv, şi sporirea ofertei de pomi, inclusiv a materialului săditor necalitativ. Cum se pot proteja de vânzătorii neoneşti cei care vor să planteze o livadă de nuci? Poate fi deosebit un pom de nuc altoit de unul cu altoire imitată?
– Într-adevăr, asistăm în ultimii ani la o multiplicare a cazurilor când plantatorii sunt înşelaţi de vânzători neoneşti care le propun pomi de nuc cu altoire mimată ori pomi de nuc altoiţi fără autenticitate de soi. Este o situaţie regretabilă şi, am spus-o cu multiple ocazii, cei care vor să procure material săditor profesional de nuc au două posibilităţi de a se informa în privinţa furnizorului lor, dacă acesta este de încredere sau nu. Prima opţiune este de a lua legătura cu Direcţia Control Semincer din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (www.ansa.gov.md) pentru a verifica dacă respectivul producător este înregistrat oficial în calitate de producător şi dacă producţia sa de pepinieră a fost inspectată şi certificată. A doua pistă, poate mai focusată, este de a lua legătura cu Uniunea Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere (UAPCN) din R. Moldova şi a solicita o opinie în privinţa furnizorului solicitat. Pentru o persoană neavizată, uneori poate fi dificilă stabilirea unei diferenţe între pomii altoiţi de cei nealtoiţi ori cu altoirea mimată, motiv din care încurajăm solicitarea avizului unei persoane calificate în acest domeniu.

– Cum pot fi ajutaţi agricultori care au procurat nuci altoiţi de un anumit soi, iar peste ani, s-au convins că au fost păcăliţi? Există soluţii în astfel de situaţii? Este posibilă realtoirea nucilor?
– Soluţiile sunt foarte limitate în acest caz. Chiar şi rezolvarea în instanţă a unor astfel de diferende nu va putea soluţiona în mod practic o astfel de problemă. În ultimii ani, unii profesionişti ai nucului din ţara noastră au deprins practica realtoirii pomilor de nuc. Aceasta este probabil unica modalitate de a converti o plantaţie înfiinţată cu nuci nealtoiţi ori cu o diversitate mare de soiuri într-o plantaţie monosortimentală.

– La final de sezon agricol, ce recomandări aveţi pentru îngrijirea livezilor de nuci în perioada rece a anului?
– În primul rând, suntem foarte bucuroşi că în această toamnă avem căderi semnificative de precipitaţii care sunt cel mai important ajutor pe care îl pot primi pomii pentru a intra bine pregătiţi în sezonul rece. O recomandare de bază privind lucrările de toamnă pentru livezile intrate pe rod este introducerea îngrăşămintelor cu potasiu şi fosfor pentru a menţine potenţialul de fructificare a plantaţiilor şi vopsirea trunchiului şi a bazelor şarpantelor cu vopsea pomicolă pe bază acrilică pentru a reduce incidenţa arsurilor solare din timpul iernii (care pot provoca crăpături foarte periculoase în zona trunchiului) şi pentru a retarda puţin dezmuguritul primăvara. În livezile puternic afectate de bacterioză în cursul acestui an este bine să se facă tratamente cu zeamă bordeleză în concentraţii sporite pentru a distruge o parte din rezervele de spori ale acestei boli, care altfel ar putea genera focare de infecţie pentru anul următor.

– În februarie aţi fost desemnat preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din R. Moldova. Ce obiective v-aţi propus şi ce aţi reuşit să realizaţi în noua funcţie?
– Uniunea a suferit în ultimii şapte ani de o cădere în uitare şi lipsă cvasicompletă de activitate. Primul obiectiv pe care mi l-am propus este o reînviere a activităţii, o relansare a acestei organizaţii prin organizarea unui congres în luna februarie a anului următor. Între timp, am reuşit să ne dotăm cu unele atribute indispensabile oricărei organizaţii: cont în bancă, oficiu, staff. Urmează acum o clarificare a listei de membri ai Uniunii şi colectarea cotizaţii­lor pentru a putea finanţa ulterior diverse activităţi pentru dezvoltarea nuciculturii. Una dintre sarcinile de bază pe care ni le propunem pe termen mediu şi lung este crearea unei platforme în care se vor putea întâlni producătorii şi cumpărătorii pentru a putea tranzacţiona mai fluid producţia nuciferă. Vrem să întărim imaginea şi poziţia Uniunii pentru a deveni un actor puternic în domeniu şi a servi ca un far al nucicultorilor moldoveni în lume.

– Care sunt avantajele pe care le oferă calitatea de membru al UAPCN? Aţi reuşit să stabiliţi colaborări cu structuri similare de peste hotare?
– UAPCN este singura asociaţie de profil din ţară, reunind o bună parte a nucicultorilor moldoveni. Este locul în care se întâlnesc oameni cu activităţi similare, cu probleme similare, cu interese convergente şi care, reuniţi în cadrul Uniunii, reprezintă o forţă cu puterea de a-şi putea promova mult mai eficient interesele decât în mod individual. Uniunea va putea oferi în viitorul apropiat acces la resurse informaţionale referitoare la întreţinerea corectă a plantaţiei şi va reprezenta un loc în care producătorii vor putea să informeze eventualii cumpărători despre producţia de care dispun şi pe care o propun spre comercializare. În acelaşi timp, UAPCN îşi propune să se constituie într-un actor important în certificarea materialului săditor nucifer autohton pentru a veni cu garanţii suplimentare în calitatea acestuia şi garanţia privind autenticitatea şi puritatea soiului.

– Cum vedeţi viitorul nuciculturii în R. Moldova?
– Astăzi, producţia nuciferă moldovenească este foarte bine cotată în lume, datorită unor trăsături organoleptice ale miezului de nuci produs la noi net superioare faţă de producţia altor producători mult mai mari (SUA, Chile, Franţa etc.). În ceea ce ţine de exportul producţiei nucifere, suntem pe un trend ascendent şi ne putem fortifica această poziţie oferind o calitate susţinută a producţiei şi, la fel de important, o cantitate importantă. Noi încurajăm înfiinţarea în continuare a plantaţiilor nucifere ori, cantitatea de nuci pe care astăzi Moldova o furnizează lumii este de circa 35 000 tone pe an. Sunt convins că piaţa mondială ne oferă debuşee pentru mai bine de 60 000 tone, iar până acolo mai avem o cale foarte lungă.
Există o oportunitate nevalorificată până în prezent. Este vorba despre consumul intern. Cu regret, noi, moldovenii exportăm acest minunat aliment care este miezul de nucă, despre virtuţile nutritive ale căruia s-au scris cărţi întregi, fără a deveni noi înşine mai mari consumatori ai acestui produs. Cred că, în viitorul apropiat, trebuie să ne concentrăm spre a spori consumul de nuci aici în ţară, lucru care va aduce beneficii inestimabile sănătăţii publice.
– Vă mulţumesc şi vă urez succese!

A discutat Lilia Alcază