Moldovenii care muncesc în străinătate continuă să trimită bani acasă, iar în acest an, spun economiştii, remiterile vor depăşi valoarea de 1,07 miliarde din 2006 – cea mai mică sumă din ultimul deceniu. După destinaţie, cele mai multe transferuri sunt din Federaţia Rusă – 3 din 10 dolari, deşi şi-au înjumătăţit ponderea. Totuşi, în ultimii ani au început să vină tot mai mulţi bani din Israel – 15,2 la sută (15,98 mil. USD), din Italia – 12,4 la sută (13,04 mil. USD) şi SUA – 7,9 la sută.
În structura pe valute a transferurilor din străinătate, în luna iulie, în favoarea persoanelor fizice, transferurilor în dolari SUA le-a revenit ponderea principală de 49,7 la sută (în descreştere cu 1,1 p.p., comparativ cu iulie 2016), urmate de transferurile în euro – 39,3 la sută (în creştere cu 3,3 p.p.) şi cele în ruble ruseşti – 11,0 la sută (în descreştere cu 2,2 p.p.).
Fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţa, se arată îngrijorat, într-un interviu pentru Europa Liberă, de creşterea ponderii dolarului în structura transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate. „Ponderea remitenţelor în PIB a fost şi 33 la sută, acum, însă e ceva mai mult de 22 la sută, dar ceea ce vedeam acum un an şi jumătate, din nou remitenţele ca volum au început să crească. Mă tem că nu e vorba doar de remitenţe, e vorba şi de anumite scheme de intrare a anumitor mijloace anterior extrase de aici şi captate şi reflectate în statistică ca remitenţe, nu exclud că e alta natura lor”.
Potrivit lui, „sunt anumite indicii care arată că nu sunt doar mijloacele cetăţenilor noştri care muncesc peste hotare. Or, dacă ne uităm şi ca număr – avem aproape un milion de cetăţeni peste hotare, motivaţia cărora de a transmite bani acasă a scăzut pe parcursul anilor, pentru că şi-au luat familiile şi, respectiv, nu mai transmit chiar toate mijloacele în R. Moldova. Plus, lipsa de credibilitate faţă de sistemul bancar, la fel, i-a determinat să transfere mai puţini bani acasă; ţin mijloacele acolo, peste hotare, ca şi economii în conturi bancare, unde este siguranţa mai mare. Eu nu ştiu dacă noi mai putem opera cu cifrele de genul că mai suntem trei milioane. Poate în registre, poate pe hârtie – da; în realitate avem satele pustii…”.
Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna iulie 2017, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 105,30 mil. USD (în creştere cu 8,4 la sută comparativ cu iulie 2016). „Doi – dacă ne uităm atent, zonele off-shore tradiţional sunt dolarizate şi la fel, dacă admitem şi presupunem, şi se confirmă că o parte din remitenţe vin exact din aceste zone prin astfel de inginerii financiare, deci, asta e o altă explicaţie de ce acum doi-trei ani euro era dominant, iar acum din nou dolarul revine ca preferinţă, valută preferată în transferurile respective”, a mai explicat Negruţa.
Economiştii susţin că pe lângă miliardul de dolari al remiterilor transferate prin intermediul băncilor, cam tot atâţia bani sunt trimişi de moldoveni prin intermediul şoferilor de microbuze care aduc colete din ţările unde muncesc moldovenii. Or, aceşti bani nu sunt contabilizaţi nicăieri.
Cea mai mare parte a banilor trimişi acasă este direcţionaţă spre consum, iar fostul ministrul de Finanţe explică şi cauza. „Din simplul motiv că mijloacele disponibile proprii aici, în Republica Moldova, sunt insuficiente pentru a plăti întreţinerea şi alte servicii.
Respectiv, remitenţele în mare parte au această destinaţie de consum, pentru a plăti încălzirea, apa, gazele, educaţia şi alte lucruri. Reparaţia, într-o formă sau alta, direct sau indirect se transformă într-o investiţie, doar că investiţie nu într-o afacere, care ulterior să genereze venituri, ci într-o investiţie de consum personal, pentru că materialele de construcţie şi alte lucruri în mare parte sunt de import. Deci, pe o portiţă dolarii şi euro intră în ţară ca remitenţe, pe altă portiţă – ca import de materiale de construcţie, banii pleacă din ţară”.
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,7% din total venituri, iar contribuţia acestora este cu 0,5 puncte procentuale mai mică în trimestrul doi al anului 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Or, cele mai multe cheltuieli sunt destinate necesarului de consum alimentar – 44,3% (43,4% în trimestrul II 2016). Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană în medie a alocat 18,4% din cheltuielile totale de consum (-0,1 p.p. faţă de trimestrul II 2016), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4% (-0,3 p.p.). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,5% faţă de 5,8% în trimestrul II 2016), comunicaţii – 4,5% (aproape nivelul anului precedent), transport – 3,9%, dotarea locuinţei – 3,8%, învăţământ – 0,5%.
„Este adevărat, suntem dependenţi de remitenţe ca şi valoare nominală sau absolută, dar şi raportat la produsul intern brut, mai mulţi cetăţeni depind de aceste remitenţe. În cazul lipsei acestor sume, cu siguranţă am avea de a face cu noi blocaje şi neplăţi pentru servicii, pentru anumite lucruri, respectiv cheltuiala cetăţenilor s-ar reduce, capacitatea de cumpărare s-ar reduce enorm şi, respectiv, nu ar fi acel efect multiplicator care se întâmplă cu remitenţele, când cu un ban cheltuit se creează un alt ban. Deci, sigur că am avea şi o descreştere economică pronunţată în cazul dat. Deci, noi am mai avut situaţii din astea, când am avut blocaje financiare atât pe filiera finanţelor publice, cât şi în sectorul privat. Pentru ca să lucreze o întreprindere, din ceea ce produce, trebuie să fie şi vândut. Dacă cumpărătorul nu are capacitate de a cumpăra, respectiv se lucrează în depozit, după care se opreşte şi toată producţia, adică şi sectorul privat ar avea de pierdut”, a mai explicat Veaceslav Negruţa.
Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că în 18 ani evoluţia remiterilor moldovenilor care muncesc în străinătate a crescut. În anul 2000, când fenomenul migraţiei a început să prindă contur, suma transferată a fost de 153 milioane USD. Cei mai mulţi bani au fost transferaţi în anul 2008 când valoarea transferurilor a însumat 1,6 miliarde USD. Anul trecut suma transferurilor a fost puţin peste un miliard USD ca urmare a situaţiei economice precare din statele unde muncesc moldoveni.
Negruţa spune că, deşi sumele trimise acasă sunt foarte mari, locurile de muncă create sunt foarte puţine. Ele pot fi create doar dacă există condiţii necesare pentru iniţiative antreprenoriale şi sectorul privat are spaţiu de a creşte şi a se dezvolta. Prin definiţie, statul nu este creator de locuri de muncă, pentru că mulţi dintre bugetarii din ministere şi alte instituţii bugetare, conform ultimelor aşa-zise reforme, urmează să fie eliberaţi din funcţii.
Victor URSU
