Noua acciză la bere pune la pământ producătorul autohton

Lovitură crâncenă pentru producătorii de bere: creştere de 2,3 ori a accizei

Salvează berea! Acesta ar fi strigătul de disperare al producătorilor de bere. Majorarea accizei cu 233% va pune la pământ acest sector, va modifica consumul. Întreprinderile, care cu greu luptă pentru un loc “sub soare” din cauza reducerii consumului, vor fi impuse să micşoreze producţia, iar unii, probabil, chiar să-şi sisteze activitatea.

Va avea de câştigat statul? Vor veni mai mulţi bani la buget, ca urmare a acestei “umflări” enorme a accizei? Ba, dimpotrivă, majorarea nu va aduce mai mulţi bani la buget.

Sunt primele concluzii ale producătorilor, dar şi ale economiştilor după publicarea cu mare întârziere a proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016.

“Acciza la bere se propune a fi majorată de la 2,15 lei per litru, până la 5 lei (+233%). Este o propunere fără prezentarea unor argumentări sau evaluare a impactului asupra structurii consumului de băuturi alcoolice. Această măsură, coroborată cu majorarea accizelor la alte produse alcoolice (cu excepţia vinurilor seci) doar cu 10,5%, creează riscul de a modifica structura consumului spre băuturile tari”, este de părere economistul Dumitru Budianschi de la Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”.

“În mod tranşant ne-am exprimat împotriva majorării acestor accize din motiv că impactul majorării va afecta nu doar industria, dar şi economia per-ansamblu. Politica fiscală a fost elaborată mult prea târziu, compania-mamă nu a fost informată despre majorarea acestor accize. Un alt impact ţine de stimularea contrabandei, căci, ştim bine că berea se importă din Rusia şi Ucraina, iar aceste două ţări au resurse proprii considerabile. Pur şi simplu stimulăm tot ce vrem, numai nu producătorul local şi dezvoltarea industriei la nivel local”, a declarat pentru realitatea.md, Mariana Rufa, director-executiv EBA.

“Modificarea privind majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, cu excepţia berii; oxigen; azot; articole de bijuterie sau de giuvaiergerie; autoturisme; alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2016 (10,5%), reiese din Obiectivele politicii fiscale şi vamale pe termen mediu 2016-2018 şi are drept scop neadmiterea afectării veniturilor fiscale prin deprecierea mijloacelor băneşti în timp, urmare a fenomenului inflaţionist”, se menţionează în nota informativă la proiectul politicii bugetar-fiscale. De ce este dictată creşterea cu 233% a accizei la bere, Ministerul Finanţelor nu explică.

Propunerea de majorare a accizei, însă, pare să vină din partea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Explicaţia ar fi că o acciză mai mare la bere va duce la creşterea consumului de vin. În cazul vinului, care face parte din aceeaşi categorie a băuturilor fermentate, acciza nu se plăteşte. De ce să fie berea discriminată faţă de vin? Evident nu trebuie să judecăm în cazul acesta după principiul “să moară şi capra vecinului”, dar creşterea considerabilă a accizei la bere nu-l va face pe amatorul de bere să renunţe la ea şi să fugă în magazin după vin de calitate. Mai curând el va merge în beciul vecinului sau va cumpăra o votcă, atunci când două sticle de bere vor ajunge să coste cât o sticlă de tărie. Consumul ar putea migra către băuturile nefiscalizate. Şi atunci, încotro statul îşi va îndrepta privirile? Desigur, spre vinificatori, care acum nu plătesc accize. Atunci statul le va zice: stimaţi vinificatori, după ce ani de zile v-am dat subsidii, v-am promovat, v-am creat condiţii şi facilităţi, nu vreţi cumva să contribuiţi la buget? Aşa că iniţiativa Ministerului Agriculturii se poate întoarce ca un bumerang spre acei, pe care acum, formal, îi susţine.

Ajustarea accizelor la rata inflaţiei este, de fapt, o practică mai veche. Nimic nou sub soare. Majorarea era una pentru toate produsele. Nu însă şi în acest an. În timp ce pentru alte accize se aplică majorarea cu rata inflaţiei de 10,5% sau cu 11,4%, spre exemplu pentru carburanţi, ceea ce reprezintă creşterea nominală planificată pentru PIB în 2016, pentru bere se prevede o creştere de 233%.

Este clar un singur lucru: această creştere cu 233% a accizei la bere este una neconcurenţială şi discriminatorie, care dezavantajează o categorie de producători de pe piaţa băuturilor. Acciza de 5 lei este, în termeni absoluţi, mai mare per grad de alcool decât la spirtoase.

De ce să fie berea discriminată? Piaţa berii din Republica Moldova scade în ultimii ani, în medie, cu circa 10 la sută anual, o scădere destul de importantă, urmare a reducerii veniturilor reale, dar şi a situaţiei demografice. O creştere a accizei va duce la majorarea evidentă a preţului la bere şi scăderea şi mai pronunţată a consumului, împingând, astfel, companiile sub pragul rentabilităţii. Ca urmare, ele se vor închide una după alta, deoarece nu beneficiază de nici un fel de suport din partea statului. România a pierdut, în anul 2013, ca urmare a majorării la fel de nejustificate a accizei la bere, peste 7 mii de locuri de muncă şi, într-un final, a renunţat la modificările de creştere operate.

În prezent, la nivel naţional funcţionează 12 fabrici de bere, inclusiv în regiunea transnistreană, faţă de 27 câte aveam în 1997. Sectorul de profil generează direct sau indirect 4000 locuri de muncă. Producătorii de bere au plătit la stat în ultimii cinci ani, sub formă de taxe şi impozite, circa 2 miliarde lei. În plus, Efes Moldova a început acum trei ani producerea locală de orz de bere, acum folosim 70% din malţul produs din orz local. Practic, a fost creată o industrie agricolă nouă. Producătorii de bere sunt unicii, probabil, care deţin supremaţia în consumul local – circa 80 la sută. Câte alte industrii sau producători au reuşit să convingă moldovenii să le consume produsul lor?!

După majorarea accizei, ne putem aştepta la o creştere a contrabandei de bere şi chiar a importului din Ucraina, unde preţul de cost este mai mic decât în Republica Moldova. Se va întâmpla ca şi în cazul lactatelor, care au pus pe jar autorităţile, iar unii producători au declarat că se află în prag de faliment. Deja pe rafturile magazinelor mici din nordul Moldovei putem observa multe mărci de bere ucraineană, mărci care nu au distribuitori oficiali pe teritoriul ţării noastre. Berea ucraineană ocupă estimativ 15 la sută din piaţă. Mâine aceasta ar putea acapara o parte şi mai mare.

Cu atât mai inexplicabilă este majorarea peste măsură a accizei, dacă o raportăm la mărimea celor aplicate în ţările vecine. În Ucraina, de exemplu, acciza la bere pentru 2016 este de 2,11 lei per litru, iar în România – de 1,60 lei per litru. România a anunţat în acest an o micşorare a accizei de la 1,87 la 1,60 lei, deoarece a observat ca după mărirea anterioară (nesemnificativă, de altfel) a dus la o micşorare a consumului şi a producerii. În această situaţie, Guvernul ar trebui, dimpotrivă, să ia măsuri de protejare a pieţei interne, nu de deschidere a ei, căci anume spre aceasta duce dublarea preţului accizei, indiferent despre ce produs este vorba, în faţa unor produse mai ieftine.

De menţionat că ultima oară accizele la bere şi băuturi alcoolice tari în Moldova au fost majorate în anul 2014 cu aproximativ 4,3 la sută.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.07 (628) din 17 februarie 2016