Volumul transferurilor de valută a generat munţi de bani în bănci, bani care nu pot fi absorbiţi de economie, în rezultat ei sunt plasaţi în bănci sub formă de depozite, iar valuta străină este depozitată în rezervele Băncii Naţionale a Moldovei.
În raportul anual, Banca Naţională a Moldovei susţine că soldul creditelor bancare exprimat în lei a continuat să se reducă, dar într-un ritm mai lent, atingând suma de 33,5 miliarde lei în decembrie 2017, cu 3,7% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă din 2016.
În acelaşi timp, volumul anual al creditelor noi acordate a crescut cu 8,9% faţă de anul 2016, constituind 24,5 miliarde lei. Creşterea creditelor noi acordate în monedă naţională a atins circa 20% în ritm anual. Dinamica pozitivă a creditării a fost stimulată de reducerea ratelor medii ale dobânzilor şi cererea sporită din partea persoanelor fizice. Evoluţia activităţii de creditare va depinde în continuare de revigorarea cererii din partea sectorului corporativ. Or, persoanele fizice sunt cele care au impulsionat creditarea, iar agenţii economici au rămas în umbră. Cât de mult ar creştere soldul creditelor acordate persoanelor fizice, acesta nu va putea da tonul în acordarea creditelor de către sistemul bancar moldovenesc.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că deşi în piaţă există un volum mare de lichidităţi, acestea nu sunt absorbite de bănci. El face referire şi la valuta vândută pe piaţă care a generat aprecierea leului şi a lovit în exportatori.
“Oferta de valută timp de doi ani (2016–2017) a fost mai mare decât avea nevoie economia: cetăţenii vindeau cu mult mai multă valută străină decât putea economia să absoarbă. Astfel, surplusul de valută a creat o presiune pe piaţa valutară şi a influenţat aprecierea monedei naţionale. Ce s-a întâmplat de fapt? Leul puternic a lovit în exportatori, de aceea BNM a fost nevoită să intervină pe piaţă. A procurat valută şi a emis lei pe piaţă pe care este nevoită să-i procure din simplul motiv că economia Republicii Moldova nu poate asimila aceşti lei. Pe de altă parte, ce s-a întâmplat când cetăţenii au vândut valută? În mod normal, când este vândută valuta, agenţii economici trebuie să o procure şi fac importuri, iar în final cetăţenii cumpără marfă. Creditele scad continuu. Până în prezent volumul creditelor oferite economiei s-a redus de la 43 de miliarde de lei la 32 de miliarde de lei. Doar în primul trimestru al anului 2018 creditarea economiei s-a redus cu peste 500 de milioane de lei comparativ cu anul precedent”, a precizat Ioniţă.
Într-un interviu pentru revista Profit “Bănci şi Finanţe”, guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a spus că rezultatele economiei moldoveneşti pentru anul 2017 au fost bune. Creşterea consumului intern a fost semnificativă, volumul comerţului exterior a crescut puternic, exporturile şi importurile s-au majorat simultan. În aceste condiţii, băncile au reuşit să înregistreze un profit de circa 1,5 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult decât în 2016.
Potrivit guvernatorului, anul trecut a fost observată o dinamică diferită a activităţii de creditare în funcţie de tipul clienţilor. Astfel, împrumuturile acordate persoanelor fizice şi IMM-urilor au câştigat rapid ritmul. Creditele pentru persoanele fizice au crescut cu 19% de la 6,4 miliarde lei la sfârşitul anului 2016 la 7,6 miliarde lei la sfârşitul anului 2017, în timp ce creditele acordate IMM-urilor au crescut cu până la 30%, de la 9,1 miliarde lei la sfârşitul anului 2016, până la 11,8 miliarde lei la sfârşitul anului 2017. Cu toate acestea, finanţarea întreprinderilor mari a încetinit considerabil. O politică mai prudentă de creditare, sub influenţa supravegherii autorităţii de reglementare, a jucat, fără îndoială, un rol de “disciplinare”.
Referindu-se la politica monetară, guvernatorul BNM susţine că, din punctul de vedere al analizei macroeconomice, politica monetară a Băncii Naţionale în 2017 a fost stimulatoare. Reducerea ratelor de bază ale BNM a accelerat procesul de scădere a ratelor dobânzii la creditele bancare. Astfel, de exemplu, rata medie a dobânzii în lei moldoveneşti a fost de 10,3% în 2017, cu aproape 4 puncte procentuale mai puţin faţă de anul 2016. Ratele dobânzilor oferite astăzi pe piaţa bancară sunt cele mai scăzute din istoria Republicii Moldovei. O reducere mai rapidă a ratelor dobânzilor a fost la creditele în monedă naţională, ceea ce a contribuit în mod semnificativ la creşterea profitului băncilor. Rata medie agregată a dobânzii la depozitele în lei moldoveneşti a fost de 5,7% în 2017, comparativ cu 10,7% în anul anterior. Aşadar, ar fi greşit să spunem că politica monetară a BNM a fost riguroasă.
În prezent, băncile comerciale dispun de un volum foarte mare de lichidităţi pe care nu le pot direcţiona în economie or, BNM este nevoită prin operaţiunile de politică monetară să absoarbă din piaţă excesul de lichiditate. În prezent, lichiditatea din bănci însumează aproximativ 9,5 miliarde de lei.
“Reducerea volumului lichidităţilor din bănci poate fi generată doar de creşterea volumului de împrumuturi. Cu toate acestea, nu este suficientă o dorinţă din partea autorităţii de reglementare sau a băncilor. În prezent se atestă un apetit redus al debitorilor corporativi.
Avem nevoie de proiecte inovatoare şi de înaltă calitate, care nu numai că vor rezolva problema lichidităţii excesive a băncilor, ci vor contribui şi la creşterea economică. Împreună cu experţii FMI, analizăm modalităţi alternative de reducere a lichidităţii, inclusiv utilizarea mai activă a instrumentelor financiare de către Banca Naţională. Permiteţi-mi să vă reamintesc că tamponul de numerar creat în 2017 de către Ministerul Finanţelor pentru situaţii de urgenţă este de numai un sfert. Reaprovizionarea acestuia va conduce, de asemenea, la o reducere a lichidităţii”, a mai explicat Cioclea.
Deocamdată, economia Republicii Moldova rămâne anemică şi sortită, pentru următorii ani, unei creşteri de sub 5%, care evident nu va contribui la creşterea locurilor de muncă şi îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor. Acest lucru nu va genera o explozie a creditării din partea companiilor.
Organismele financiare internaţionale au prognozat o creştere a PIB-ului sub 4%. În ultima prognoză a Guvernului coordonată cu experţii Fondului Monetar Internaţional se spune că în expresie nominală PIB-ul Moldovei în 2018 va constitui 163 miliarde de lei, în 2019 – 177,9 miliarde de lei, în 2020 – 193,9 miliarde de lei, iar în 2021 – 211,5 miliarde de lei.
De menţionat că în finalul activităţii Misiunii de evaluare a Fondului Monetar Internaţional în ţara noastră, în perioada 15-27 martie, s-a anunţat că FMI a majorat prognoza de creştere a PIB-lui Moldovei pentru 2018 până la 3,8 la sută. Guvernul Moldovei a prevăzut anterior că creşterea PIB-lui ţării în 2018 va constitui 3 la sută, dar a menţionat existenţa unui potenţial pentru atingerea unei creşteri economice mai mari în anul curent. În următorii doi ani, Cabinetul de miniştri se aşteaptă la o creştere economică la nivelul de 4 la sută. Această prognoză a indicatorilor macroeconomici a fost luată în calcul de către Ministerul Finanţelor la elaborarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018.
Victor URSU
