Aproape jumătate dintre moldoveni deţin carduri bancare, iar cea mai mare parte şi le golesc în ziua de salariu. Numărul cardurilor bancare, potrivit estimărilor, va creşte cu circa 40 mii în fiecare lună, iar până la finele acestui an vom avea peste 1,8 milioane carduri bancare. În următorii 2-3 ani cardurile vor deveni un obiect necesar în portmoneul fiecărui cetăţean. Deşi în anul 2017 se împlinesc 20 de ani de la emiterea primului card în Republica Moldova, cea mai dezvoltată reţea de bancomate şi plăţi cu cardul s-a dezvoltat în localităţile urbane din Republica Moldova.
“Primii 5 ani de la implementarea cardurilor bancare au fost marcaţi de o creştere rapidă a operaţiunilor cu cardul, însă ele rămâneau nesemnificative. În 2001 volumul total al operaţiunilor abia depăşea 200 milioane lei, ceea ce, raportat la PIB, reprezenta doar 1,1%. Au urmat alţi cinci ani de creştere accelerată a pieţei cardurilor bancare care, în 2007, la 10 ani de la implementare, a ajuns la operaţiuni de 8,2 miliarde lei, ceea ce reprezenta deja 15,3% din PIB”, susţine economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniţă.
Chiar dacă a intrat puternic în viaţa moldovenilor, cardul bancar, totuşi, încă nu se bucură de încredere. În 89% din cazuri acestea sunt folosite pentru extragerea banilor din bancomate. Altfel spus, bancomatele au înlocuit casieria întreprinderilor, iar rândurile de la contabilitate s-au mutat la bancomate. Cetăţenii noştri au achitat cu cardul în acest an doar 11,1% din banii primiţi, restul sunt scoşi de la bancomat, iar achitările se fac după tradiţie în numerar. Pe lângă neîncredere mai persistă şi cultura financiară slabă, precum şi sărăcia populaţiei, marea majoritate a cărora se deservesc la pieţe, unde achitările cu cardul lipsesc.
“Situaţia se îmbunătăţeşte an de an. În acest an volumul achitărilor cu cardul va creşte cu aproape 1,9 miliarde lei de la 3,3 miliarde în 2016 la 5,2 miliarde în 2017. Această creştere va aduce băncilor comerciale un venit suplimentar de circa 40 milioane lei”, a explicat Ioniţă.
Potrivit lui, atunci când clientul scoate banii de la bancomatul băncii, banca oferă de regulă acest serviciu gratuit. Însă dacă clientul achită cu cardul bancar, banca solicită de la comercianţi un comision care variază de la 1,5% la 3%. Teoretic vorbind, obiceiul moldovenilor de a scoate banii din bancomate, în defavoarea achitărilor cu cardul, vor provoca în acest an ratări de venituri pentru sectorul bancar de circa 800 milioane lei.
Economiştii susţin că sistemul de plăţi cu cardul se dezvoltă cel mai rapid în ţările sărace or, Republica Moldova nu este o excepţie unde plăţile în numerar au o pondere foarte mare în totalul achitărilor.
“În acest an ne aşteptăm la un boom al achitărilor cu cardul bancar şi pe care îl urmărim deja al doilea an consecutiv. Astfel, în ultimii doi ani achitările cu cardul bancar au însumat 8,2 miliarde lei, mai mult comparativ cu toţi cei 18 ani luaţi împreună de la introducerea cardului bancar în Republica Moldova. Astfel, în 20 de ani de la apariţia cardului bancar, în Republica Moldova volumul total al achitărilor a constituit 15,6 miliarde lei, iar mai mult de jumătate din cheltuieli revin ultimilor doi ani, a mai precizat Ioniţă.
Creşterea masivă a achitărilor cu cardul se explică prin trei factori: 1) efortul autorităţilor de a trece plăţile salariale şi sociale pe card; 2) obligarea agenţilor economici de a dispune de terminale de plată cu cardul în unităţile comerciale; 3) circulaţia moldovenilor peste hotare unde majoritatea cumpărăturilor le achită cu cardul şi continuă experienţa acasă.
Deşi în Republica Moldova plăţile fără numerar cresc de la o zi la alta, totuşi valoarea unei plăţi cu cardul este de 15,4 euro, în timp ce în România este de 30,4 euro, Bulgaria – 35 euro, Polonia – 24 euro şi Ungaria – 17 euro.
Autorităţile intenţionează să oblige angajatorii să achite salariile angajaţilor exclusiv pe card şi nu în numerar cum se face în prezent, potrivit unui proiect de lege, care deocamdată nu a fost inclus pe agenda Parlamentului pentru a fi discutat şi aprobat.
Potrivit legii, în localităţile urbane angajatorii vor trebui să achite salariile doar prin virament, iar cash-ul nu va mai fi posibil, cu achitarea serviciilor respective din contul angajatorului. Se acceptă plata salariilor în numerar, pe un termen limitat de până la 3 luni, doar în cazul în care instituţia este în incapacitate de activitate, reorganizare sau în situaţia în care conturile unităţii sunt blocate din motive juridice.
În localităţile rurale, plata salariului va fi posibilă atât prin virament, cât şi în numerar, la locul de muncă al salariatului, mai prevede proiectul de lege. Autorităţile au argumentat că aceste modificări sunt necesare pentru a combate practicile vicioase de achitare a salariului în plic. Proiectul de modificare a Legii salarizării urmează a fi supus dezbaterilor în Parlament.
Banca Naţională a Moldovei, cu suportul Fondului European pentru Europa de Sud, promovează avantajele utilizării instrumentelor de plată fără numerar şi încurajarea utilizarea acestora. Campania va dura jumătate de an.
“Utilizând instrumentele de plată fără numerar, cetăţeanul de rând trebuie să se simtă integrat din punct de vedere financiar şi trebuie să beneficieze de confortul şi flexibilitatea sistemelor financiare moderne şi, nu în ultimul rând, trebuie să-şi păstreze banii în siguranţă”, a afirmat managerul de investiţii din cadrul Fondului European pentru Europa de Sud–Est, Oxana Bânzaru.
Totuşi, Republica Moldova rămâne în urma majorităţii ţărilor din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte instrumentele de plăţi fără numerar. Fapt interesant de observat – infrastructura din Moldova este comparativ mai bine dezvoltată decât ar putea sugera utilizarea limitată a instrumentelor fără numerar. Plăţile cu cardurile au crescut mai repede decât retragerea numerarului din 2010, dar au început de la o bază redusă.
Republica Moldova este printre liderii statelor din regiune după circuitul numerarului raportat la PIB – 15,6%, în fruntea clasamentului situându-se Ucraina – 17,7%. Cea mai redusă pondere din PIB a numerarului aflat în circulaţie o are Lituania – 3,7%.
Mulţi consumatori achită în numerar chiar şi atunci când metodele de plată fără numerar sunt uşor disponibile (de ex. retragerea banilor din bancomat pentru a achita pentru utilităţi în numerar la ghişeul băncii). Există mult spaţiu pentru ca volumul plăţilor fără numerar să crească fără ca consumatorii să fie nevoiţi să facă alegeri dificile privind regularizarea plăţilor informale. De exemplu: în 2015, plăţile fără numerar erau de 2,1 miliarde de lei, iar cifra de afaceri pentru comercializarea cu amănuntul a produselor nealimentare a fost de 35 miliarde de lei. Or, moldovenii care călătoresc peste hotare, cât şi migranţii moldoveni care vizitează Moldova achită mai mult prin metode fără numerar.
Sporirea plăţilor fără numerar în Republica Moldova se confruntă cu câteva schimbări. Principala provocare este ponderea mare a activităţilor informale (bazate pe numerar), în special salariile în plicuri, în unele sectoare ale economiei cum ar fi: agricultura – plăţi medii mici către fermieri, acces limitat la servicii financiare, iar numerarul deseori este cel mai eficient mijloc de plată; construcţii – multe plăţi în numerar în valută străină pentru a minimiza riscul pentru procurarea materialelor de construcţii importate, în comerţul cu amănuntul şi angro; hoteluri şi restaurante – utilizarea vastă a numerarului, deşi plăţile cu cardul prin terminalele POS ar fi o alternativă naturală.
Victor URSU
