Moldovenii au în băncile din străinătate peste 49,72 miliarde de lei (echivalentul a 2,7 miliarde euro), iar Banca Mondială contabilizează ponderea plasamentelor la 56,36% din PIB-ul Republicii Moldova din 2012, care a constituit 87,847 miliarde de lei.
Moldovenii au început să-şi depună masiv banii în străinătate după anul 1990, în urma dispariţiei rublei ruseşti, care era moneda unică a URSS-ului, iar drept urmare, cea mai mare parte a populaţiei a rămas fără plasamentele de la băncile din Uniunea Sovietică.
Economistul Eugen Crudu susţine că plasamentele moldovenilor din străinătate se datorează în mare parte concetăţenilor care muncesc peste hotare şi s-au stabilit cu traiul acolo, or, o parte dintre ei nu mai trimit bani acasă. “Suma plasamentelor este destul de mare şi poate creşte semnificativ în următorii ani, în condiţiile în care se va majora numărul populaţiei care va emigra”, consideră Crudu.
În anul 2008, an ce a precedat criza, moldovenii aveau plasaţi în străinătate circa 31,63 miliarde de lei cu o pondere de 50,35% din PIB, în timp ce în 2009 ponderea plasamentelor din PIB în străinătate a crescut cu 10 puncte procentuale, la 60% – 32,47 miliarde de lei. În 2010 economiile au constituit 37,03 miliarde de lei, iar în 2011 – 40,97 miliarde de lei sau 49,76% din PIB-ul Republicii Moldova.
Datele BM relevă că soldul cel mai mare al depozitelor în străinătate îl au locuitorii din Japonia – 241,2% din PIB, China – 187,6%, Australia – 102,8% din PIB şi Iordania – 118,4% din PIB. În timp ce locuitorii statelor din regiune, Federaţia Rusă au în străinătate 52,5% din PIB-ul de 2,022 trilioane USD, iar România 37,8% din PIB-ul de 169 miliarde USD.
Plasamentele în străinătate sunt definite de Banca Mondială drept depozitele la vedere, altele decât cele ale guvernului central, economiile şi depozitele în valută ale sectoarelor rezidente, altele decât administraţia centrală, bancară şi cecuri de călătorie. De asemenea, plasamente în străinătate sunt titlurile de valoare şi certificatele de depozit.
În luna decembrie, coordonatorul Proiectului NEXUS Moldova, Nicolaas de Zwager, care a avut o întâlnire cu reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei declara că cei 411 mii de moldovenii care sunt în străinătate economisesc 1,6 mld. de euro. “Intermedierea eficientă a capitalului respectiv reprezintă un factor-cheie în captarea acestui potenţial de dezvoltare. Iar noi ne propunem ca aceste resurse semnificative să lucreze deopotrivă în beneficiul migranţilor şi al Moldovei. În conformitate cu obiectivele guvernului noi dorim să depăşim cu bine dependenţa actuală de remitenţe, precum şi modelul de creştere bazat pe consum. În sensul dat băncile comerciale sunt actori cruciali şi tocmai de aceea şi discutăm abordări inovaţionale privind prestarea de servicii pentru acest segment de piaţă”, a ţinut să sublinieze Zwager.
Statisticile arată că ponderea economiilor a crescut cu 10 puncte procentuale, la 56,4% în 2012 faţă de anul precedent, însă potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în 11 luni din 2013 au crescut semnificativ şi transferurile moldovenilor. Astfel că în 11 luni din 2013, moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 1,454 miliarde USD, cu 100 mil. USD mai mult faţă de perioada similară din 2012. Iar cele mai multe transferuri au fost efectuate în ruble ruseşti – 36,4%, ceea ce denotă că cea mai mare parte a migranţilor moldoveni muncesc în Federaţia Rusă, iar 34,3% în euro şi 29,3% în USD.
Datele BNM relevă că în trei trimestre moldovenii au trimis acasă 1,16 miliarde USD faţă de 1,072 miliarde USD în 2012, ceea ce denotă că remitenţele sunt pe un trend ascendent. Însă experţii de la instituţiile financiare internaţionale avertizează autorităţile Republicii Moldova că remitenţele ar putea scădea dramatic în următorii ani ca urmare a problemelor financiare din UE şi a comprimării economice din Federaţia Rusă, care potrivit estimărilor, va avea un avans al PIB-ului de 1,3%. Or, remitenţele nu sunt o sursă sigură de creştere economică, în condiţiile în care cea mai mare pondere de 24% din PIB o au transferurile moldovenilor din străinătate.
48% din valoarea totală a transferurilor migranţilor din Republica Moldova sunt destinate consumului, 21% reprezintă economiile consemnate în Republica Moldova, 25% – investiţiile în imobil şi doar 5% reflectă investiţiile în afaceri (1% indică alte scopuri). Totodată, se remarcă un nivel înalt al economiilor păstrate peste hotare – 37% din venitul total al familiilor emigrate.
De câţiva ani autorităţile declară că remitenţele sunt o sursă preţioasă de finanţare a economiei moldoveneşti şi trebuie gestionate eficient, însă deocamdată lucrurile se mişcă “cu viteza melcului” în condiţiile în care atragerea remitenţelor în economie are loc foarte greu, circa 3% din volumul total al transferurilor sunt direcţionate în economie prin intermediul Programului Pare 1+1. Moldovenii evită să investească banii în afaceri, în condiţiile nesiguranţei, lipsei garantării proprietăţii, a taxelor sufocante, dar şi a controalelor din partea instituţiilor statului. Astfel, cea mai mare parte a moldovenilor preferă să achiziţioneze unu, două apartamente, să le dea în chirie şi să aibă un venit lunar sigur.
Rata medie la depozitele în valută pentru persoanele fizice în luna noiembrie s-a majorat nesemnificativ, la 4,29%, faţă de 4,16% în octombrie, iar băncile se întrec pentru a atrage plasamente bancare. Cele 14 bănci comerciale din Republica Moldova oferă o varietate mare de depozite în euro, însă dezavantajul e rata flotantă. Astfel, pentru depozitul Rentabil de la BEM – rata dobânzii este de 7,5% anual, pentru depozitul Baroc cu completare (Comerţbank) – rata dobânzii este 6,5% cu posibilitatea depunerilor suplimentare doar în primele 6 luni, în timp ce retrageri nu se permit. Iar la Unibank, rata dobânzii constituie 6,4% cu capitalizarea dobânzii şi posibilitatea depunerilor suplimentare şi retragerilor din cont nu mai mult de 20% din sold.
Se pare că moldovenii îşi pierd interesul pentru plasamentele bancare la băncile din Republica Moldova, în condiţiile în care, potrivit ultimelor date ale BNM în luna noiembrie 2013, volumul depozitelor noi la termen atrase în moneda naţională s-a diminuat cu 185.9 mil. lei, sau cu 10.3 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, înregistrând 1622.9 mil. lei. Rata medie ponderată în perioada respectivă a constituit 6.35 la sută şi s-a micşorat cu 1.61 puncte procentuale.
Comparativ cu luna octombrie 2013, volumul depozitelor la termen atrase în moneda naţională a scăzut cu 268.2 mil. lei (14.2 la sută). Rata medie a dobânzii la depozitele atrase la termen în moneda naţională în perioada respectivă s-a redus cu 0.19 puncte procentuale faţă de luna anterioară.
Ponderea maximă (52.7 la sută) din totalul depozitelor atrase la termen în moneda naţională aparţine depunerilor cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost atrase la o rată medie a dobânzii de 5.89 la sută.
Ponderea depozitelor atrase la termen în moneda naţională de la persoanele fizice a constituit în perioada respectivă 66.9 la sută din totalul depozitelor atrase la termen în moneda naţională, majorându-se cu 1.1 puncte procentuale faţă de luna precedentă. Rata medie ponderată a dobânzii aferente acestora a constituit 7.69 la sută.
În ceea ce priveşte volumul depozitelor noi la termen atrase în valută străină (exprimate în MDL), în luna noiembrie 2013, s-a micşorat cu 159.2 mil. lei, sau cu 12.5 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, constituind 1115.8 mil. lei.
Victor URSU
