Republica Moldova a scăpat de colaps după ce, pe 7 noiembrie, FMI a aprobat împrumutul de 178,7 milioane USD. Este o gură de aer pentru autorităţile de la Chişinău, în condiţiile în care cea mai mare parte a deficitului bugetar urma să fie acoperit din finanţările externe.
După colapsul celor trei bănci care au fost devalizate de un miliard USD, rezervele valutare au fost secătuite cu aproape un miliard USD pentru salvarea economiilor populaţiei şi a persoanelor juridice. Efectele dispariţiei miliardului au fost resimţite prin majorarea preţurilor ca urmare a deprecierii masive a leului faţă de valutele de referinţă. În rezultat, BNM, pentru a ţine în frâu inflaţia, a ridicat rata de bază până la 19,5% şi rezervele minime obligatorii până la 35%. Inevitabil, acest lucru a dus la scumpirea resurselor financiare acordate de către bănci, dar şi la scumpiri în lanţ. Or, intrarea în recesiune a economiei moldoveneşti a pus în dificultate businessul moldovenesc, iar, în rezultat, creditele neperformante au început să crească şi au ajuns în prezent la 16%.
Contractarea businessului moldovenesc a redus veniturile la buget. Ba mai mult, lovitura a venit şi din partea consumului care s-a redus pe fundalul unui leu slab şi a populaţiei sărăcite.
Colacul de salvare al autorităţilor era FMI, care a aprobat pe 7 noiembrie un program cu Chişinăul. “Acest lucru va duce la deblocarea împrumuturilor şi din partea celorlalţi finanţatori instituţionalizaţi pe care mizează Republica Moldova”, a declarat Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor. La şedinţa Parlamentului de săptămâna trecută, deputaţii au aprobat atragerea de la Fondul Monetar Internaţional a 43,1 milioane a Drepturilor speciale de tragere (DST) (echivalentul a aproximativ 59,5 milioane USD) în cadrul Mecanismului extins de creditare (ECF) şi 31,4 milioane Drepturi speciale de tragere (43,4 milioane USD) în cadrul Mecanismului de finanţare extinsă (EFF).
“Banii sunt pentru suport bugetar, realizarea programului de garantare a stabilităţii economice din Moldova, dar şi implementarea reformelor, în special în domeniul financiar-bancar. Creditele FMI vor fi acordate în cadrul ECF pe un termen de 10 ani, timp de 3 ani. Banii vor fi restituiţi în 10 tranşe egale, la expirarea a 5,5 ani după fiecare retragere a mijloacelor împrumutului. Rata dobânzii va fi zero până în 2018. Ulterior, rata dobânzii va fi examinată de experţii fondului o data la doi ani”, susţinea Armaşu.
Potrivit lui, mijloacele financiare sunt destinate pentru suportul bugetar. Programul are drept scop garantarea stabilităţii economice a Republicii Moldova, precum şi efectuarea unor reforme noi în special în domeniul financiar. Toate plăţile întru deservirea împrumuturilor acordate vor fi suportate de bugetul de stat.
Împrumuturile acordate în cadrul mecanismului de finanţare extinsă sunt, la fel, oferite pe 10 ani şi acordate în decurs de 3 ani. Pentru restituirea acestor bani sunt prevăzute 12 cote egale, după 4,5 ani din data retragerii fiecărei tranşe a împrumutului. Rata dobânzii va fi egală cu rata de bază pentru DST. Pentru credit va fi perceput un comision de angajament în sumă de 0,15% anual şi plata de deservire de 0,5% anual. În cazul respectării graficului plăţilor, primul comision va fi întors Moldovei. Consiliul de Directori Executivi al FMI a aprobat la şedinţa sa din 7 noiembrie noul program de 3 ani de finanţare a Moldovei în valoare de 129,4 milioane de Drepturi speciale de tragere (178,7 milioane USD sau 75% din cota Moldovei la FMI), care va fi finanţat prin Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismul extins de creditare (ECF) şi are drept scop susţinerea programului de reforme economice şi financiare ale statului.
Potrivit Ministerului Finanţelor, se estimează că pentru anii 2017-2019 Guvernul va beneficia de granturi şi împrumuturi externe în sumă totală de 28 319,7 mil. lei (1288,1 milioane dolari SUA). Pentru susţinerea bugetului vor fi atrase 12 427,6 mil. lei (43,9%), iar pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe vor fi obţinute 15 892,1 mil. lei (56,1%). Intrările din împrumuturi şi granturi vor înregistra o creştere de 40,6% în 2017 comparativ cu valoarea estimată pentru anul 2016, în 2018 – o diminuare cu 19,5% comparativ cu 2017, iar în 2019 – o diminuare cu 29,8% comparativ cu 2018. La capitolul intrări din granturi externe întru susţinerea bugetului pentru anii 2017-2019, unicul donator rămâne Comisia Europeană.
Finanţarea externă netă va rămâne principala sursă de finanţare a soldului (deficitului) bugetar, în special din contul finanţării proiectelor finanţate din surse externe, destinate investiţiilor capitale, dar şi atragerea unor împrumuturi pentru suport bugetar, în special din partea Băncii Mondiale, Comisiei Europene (Asistenţă macrofinanciară), Fondului Monetar Internaţional şi din partea Guvernului României.
La capitolul intrări din granturi externe întru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, pentru anii 2017-2019, ponderea cea mai mare o deţine BERD (43,1%), urmată de Comisia Europeană (27,8%), Banca Mondială (7,0%) şi alţi donatori. Analizând volumul intrărilor din împrumuturi externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, pentru anii 2017-2019, ponderea cea mai mare îi revine BEI (31,3%), urmată de BERD (31,1%), Banca Mondială (18,8%) şi alţi creditori.
Pentru rambursarea sumei principale aferente datoriei de stat externe, în perioada 2017-2019 se prevede de a direcţiona 7 860,2 mil. lei (371,7 mil. dolari SUA). Sumele destinate rambursării sumei principale vor înregistra o evoluţie ascendentă constantă pe parcursul perioadei menţionate reieşind din majorarea soldului datoriei de stat externe pe termen mediu.
Astfel, majorarea medie anuală a sumelor destinate rambursării sumei principale va constitui circa 30 la sută. La capitolul finanţare internă, în anul 2017 se preconizează răscumpărarea VMS emise pe piaţă primară în suma netă de 218,0 mil. lei. În anii 2018 şi 2019 se prevăd venituri nete din comercializarea VMS în sumă de 1523,0 mil. lei şi, respectiv, 2484,0 mil. lei, care vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar. Totodată, se preconizează răscumpărarea VMS emise pentru executarea garanţiilor de stat în sumă de 50,0 mil. lei în anul 2017,210 mil. lei – în anul 2018 şi 230,0 mil. lei – în anul 2019.
“Cheltuielile aferente dobânzilor la împrumuturi pe termen mediu se vor majora din cauza creşterii VMS emise pentru executarea garanţiilor emise anterior, precum şi volumului finanţării interne şi externe şi majorării ratei dobânzii la VMS. Măsurile întreprinse în domeniul cheltuielilor publice de creare a unui spaţiu mai mare pentru necesităţile investiţionale din contul resurselor interne sunt limitate, miza pentru investiţii rămâne în continuare atragerea resurselor financiare externe”, se spune în nota informativă a Ministerului Finanţelor.
În baza prognozei fluxurilor de intrări din surse externe, precum şi a fluctuaţiei cursului valutar, se prognozează că datoria de stat externă va înregistra o creştere de la 1 933,9 mil. dolari SUA la sfârşitul anului 2017 până la 2 290,5 milioane dolari SUA la sfârşitul anului 2019, ceea ce reprezintă o creştere cu 18,4%, din contul majorării intrărilor de împrumuturi de stat externe, îndeosebi în anul 2017.
Ponderea datoriei de stat externe în PIB pe parcursul anilor 2017 – 2019 va înregistra o majorare de la 28,3% în 2017 până la 30,1% în 2019.
Victor URSU
