FMI urmează să ceară Guvernului de la Chişinău reformarea sistemului financiar, ordine în finanţele publice şi renunţarea la compensaţiile pentru întreţine. Autorităţile aşteaptă, în februarie, o misiune tehnică a Fondului pentru a putea semna cât mai curând un acord pentru deblocarea finanţărilor donatorilor externi.
“FMI va insista pe rezolvarea problemei guvernatorului şi ca Republica Moldova să ia anumite decizii. Probabil, nu vor fi aşa de duri la înaintarea condiţiilor. Anterior ei puneau accent pe rezolvarea problemei de la BEM or, în prezent, respectiva instituţie financiară a intrat în proces de lichidare. Cel mai probabil, vor insista pe răspunsuri clare privind politica fiscală. De asemenea, vor pune accent şi pe reforma în sistemul financiar şi anume prerogativele BNM şi capacităţile de intervenţie, dar şi diferite cheltuieli ce ţin de compensaţiile pentru energie şi altele”, a explicat expertul Veaceslav Ioniţă.
Viorel Gârbu, directorul Institutului Economiei de Piaţă, susţine că şansa semnării unui acord şi obţinerea unei finanţări este maximă. Problema constă în faptul cât de deschise sunt autorităţile ca să semneze acordul cu FMI, să fie sincere, deoarece am trecut prin mai multe perioade nefaste cu Fondul.
“FMI nu vine cu un set predeterminat de condiţii care să fie aplicat în toate statele. El vine cu o listă de condiţii, cu indicatori de măsurare, cu un document foarte precis, dar în funcţie de situaţia din fiecare ţară. Acest document nu poate fi aplicat indiferent de conjunctura economică a unui stat”.
În opinia lui, disponibilitatea Guvernului de a semna un acord o putem deduce din faptul că două vizite ale FMI au fost amânate. Stabilitatea macroeconomică este o problemă simplă, dar dureroasă, deoarece trebuie crescute taxele sau reduse cheltuielile bugetare.
„Cred că accentul nu se pune pe acţionariat, ci pe capacitatea de a reacţiona. Reprezentanţii FMI mai insistă pe independenţa BNM şi altor autorităţi de reglementare. FMI este obişnuit să lucreze cu “pacienţi” dificili, iar Republica Moldova este un “pacient” care are un comportament imprevizibil. În linii mari, FMI va cere stabilitate atât politică, cât şi macroeconomică. Acesta face referinţă la indicatorii macroeconomici care ţin mai mult de activitatea BNM. Aceşti indicatori sunt: rata inflaţiei, deficitul bugetar şi alţi indici exprimaţi numeric şi care pot fi verificaţi foarte uşor”, a punctat Gârbu.
În ultimul Raport de ţară publicat pe 20 ianuarie, FMI susţine că Republica Moldova va înregistra o descreştere economică de 1,8% în anul 2015, iar în 2016, PIB-ul va înregistra o creştere de 1,5%. Valoarea totală a PIB-ului va constitui 119,8 miliarde de lei în 2015, iar în 2016 – 133,8 miliarde de lei.
“Economia Moldovei este influenţată de descreşterea continuă a exportului, a remitenţelor, precum şi a producţiei şi prelucrării produselor agricole, deoarece cea mai mare parte a recoltei a avut de suferit în urma secetei pronunţate. Experţii FMI menţionează că efectele secetei din anul trecut vor fi resimţite şi în acest an.
Victor URSU
