Elucidarea corectă a faptelor
(Continuare din №21)
Mitul 17: “Dacă Acordul nu va fi aplicat în Transnistria, companiile din regiune nu vor mai putea exporta în UE”.
Fapt: Acordul de Asociere va fi aplicat pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pentru a permite pregătirea corespunzătoare pentru implementarea acestuia, regiunea transnistreană va continua să beneficieze de pe urma actualelor preferinţe comerciale autonome (deschiderea asimetrică a pieţelor UE pentru produsele fabricate în regiunea Transnistreană) până la sfârşitul anului 2015. Din acel moment, dacă condiţiile care vor permite implementarea DCFTA vor fi întrunite în regiune, exporturile vor beneficia de acces liber la piaţa UE. Însă, dacă aceste condiţii nu vor fi întrunite, exporturile din Transnistria către UE vor beneficia de regimul clauzei ‘naţiunii celei mai favorizate’ a Uniunii Europene (adică, se vor aplica tarife non-preferenţiale); cu alte cuvinte, UE nu va interzice exporturile din partea companiilor din Transnistria.
Mitul 18: “Economia Transnistriei va avea de suferit ca urmare a semnării Acordului de Asociere de către Republica Moldova”.
Fapt: Pentru Transnistria, beneficiile de a participa la Acord vor depăşi considerabil posibilele costuri aferente tarifelor vamale. Aceste beneficii includ:
· Acces sporit la piaţa UE pentru producătorii din Transnistria (actualmente, piaţa UE absoarbe aproximativ 45% din exporturile realizate de companiile din această regiune).
· Reducerea barierelor netarifare pe piaţa UE după implementarea standardelor minime de calitate.
· Îmbunătăţirea climatului de afaceri în regiune şi, în rezultat, stimularea activităţii investiţionale.
Mitul 19: “Neaplicarea Acordului de Asociere în regiunea transnistreană va diviza şi mai mult ţara”.
Fapt: Obiectivul Acordului de Asociere este implicarea în asocierea politică şi integrarea economică, ceea ce va aduce beneficii întregului teritoriu al Republicii Moldova recunoscut la nivel internaţional; UE nu a exclus niciodată Transnistria din aceste perspective. Autorităţile regiunii Transnistrene au fost invitate să se alăture procesului de negociere şi să se implice în discuţii privind pregătirile practice pentru implementarea DCFTA în cele mai bune condiţii, în beneficiul economiei regiunii.
Mitul 20: “Moldova are semnate câteva acorduri de liber schimb pe care UE le consideră ca fiind incompatibile cu DCFTA”.
Fapt: Nu este adevărat. UE nu impune nici o restricţie asupra acordurilor de liber schimb dintre Moldova şi alte state şi acest lucru nu se va schimba atunci când DCFTA va intra în vigoare. Dimpotrivă, acordurile de liber schimb cu o ţară precum Turcia impulsionează comerţul, deoarece companiile pot integra procesele de producţie şi importa componentele mai ieftin. DCFTA va impulsiona substanţial creşterea economică a Republicii Moldova şi nu va fi o ameninţare la adresa ţării sau a relaţiilor pe care aceasta le-a stabilit cu alte state. Ca urmare a semnării Acordului, Moldova poate avea relaţii comerciale cu Rusia, Turcia şi cu alţi parteneri FTA actuali sau viitori, aşa cum se întâmplă în prezent. DCFTA se aplică doar relaţiilor comerciale dintre UE şi Moldova.
Mitul 21: “UE va beneficia imediat de pe urma DCFTA, în timp ce Moldova va trebui să implementeze reformele”.
Fapt: Nu. Condiţiile privind comerţul cu bunuri şi servicii, precum şi privind crearea condiţiilor pentru companii vor fi imediat ameliorate atât pentru UE, cât şi pentru Moldova, facilitând comerţul şi investiţiile. Acest lucru este deosebit de important pentru Moldova, care are nevoie de mai multe investiţii pentru a impulsiona creşterea economică. Atunci când DCFTA va intra în vigoare, companiile din Moldova vor avea imediat acces la piaţa UE, ceea ce va face Moldova mai atrăgătoare pentru investitorii autohtoni şi străini. O serie de alte avantaje de care Moldova va beneficia în baza Acordului depind de realizarea reformelor care vor permite ţării să implementeze standardele UE şi să sporească competitivitatea, astfel, permiţând agenţilor economici să-şi desfăşoare pe deplin activitatea comercială pe piaţa UE.
Mitul 22: “DCFTA va lega mâinile Moldovei şi va limita suveranitatea acesteia”.
Fapt: DCFTA respectă pe deplin suveranitatea şi alegerea politică a Moldovei, inclusiv dreptul de a semna acorduri privind zonele de comerţ liber cu alte state. Este dreptul absolut al Republicii Moldova de a decide asupra relaţiilor comerciale cu alte ţări. DCFTA acţionează în interesul Moldovei – actualmente, UE este principalul partener comercial al ţării, reprezentând 40% din tot comerţul moldovenesc. Este de datoria Moldovei de a face acest comerţ mai puţin costisitor şi de a-l extinde. Exporturile sporite către UE înseamnă un profit mai mare şi, prin urmare, o creştere economică a ţării.
Mitul 23: “Ca urmare a semnării DCFTA cu Moldova, Rusia se teme de un aflux de bunuri din UE. Aceasta va periclita relaţiile dintre Rusia şi Moldova”.
Fapt: Bunurile din UE nu pot intra pe teritoriul Rusiei în calitate de bunuri moldoveneşti, deoarece există un Acord între UE şi Moldova. Nu este atât de simplu. O simplă tranzitare a unui produs european nu îl va transforma într-un produs moldovenesc şi acesta nu va beneficia de un tratament preferenţial în Rusia. Acesta este un principiu comun acceptat la nivel internaţional, care este bine ştiut de Rusia.
Mitul 24: “Doar agenţii economici vor beneficia de pe urma DCFTA, nu şi poporul moldovenesc”.
Fapt: Într-adevăr, companiile de export probabil vor deveni imediat beneficiarii Acordului de Asociere. Dar şi cetăţenii, în general, vor beneficia imediat de pe urma Acordului, deoarece bunurile importate din UE vor fi mai ieftine. Pe termen mediu şi lung, Acordul va spori investiţiile şi va duce la înfiinţarea noilor companii şi modernizarea anumitor sectoare ale economiei, datorită reformelor pentru care Moldova va primi asistenţă din partea UE. De asemenea, standardele de siguranţă a alimentelor şi bunurile de consum vor fi mai sigure pentru cetăţenii moldoveni. Vor fi create noi locuri de muncă datorită unei creşteri estimate de investiţii în Moldova, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asupra salariilor. În fine, atât cetăţenii, cât şi agenţii economici vor beneficia de un grad mai mare de transparenţă în procesul decizional şi vor avea posibilitatea de a solicita informaţii din partea autorităţilor moldoveneşti despre orice subiect ce ţine de implementarea Acordului.
Mitul 25: “Moldova trebuie să realizeze reforme ambiţioase similare noilor state membre ale UE, dar nu are perspectiva calităţii de membru”.
Fapt: UE şi Moldova se vor implica în reforme cu scopul de a aduce Moldova şi standardele de guvernanţă mai aproape de cele ale UE. Dar aceasta nu constituie încă un proces de aderare, iar reformele, asupra cărora s-a convenit, nu au aceeaşi amploare şi profunzime ca şi cele legate de procesul de preaderare la UE. Reformele convenite sunt ajustate pentru Moldova şi nu cuprind întreaga legislaţie a UE – doar părţi selectate care sunt necesare pentru a depăşi problemele legate de comerţ. Acordul de Asociere “lasă calea deschisă pentru evoluţii pozitive în relaţiile dintre UE şi Moldova”.
Mitul 26: “Moldova trebuie să implementeze toate reformele într-o perioadă de timp mai restrânsă comparativ cu statele membre ale UE”.
Fapt: Nu, nu trebuie. Este ireal să aşteptăm ca aceasta să se întâmple şi Acordul nu solicită acest lucru. Reformele trebuie planificate în timp, deoarece ele cuprind diferite aspecte ale vieţii economice şi perioadele de tranziţie sunt cele mai bune instrumente pentru a le introduce treptat. UE aplică această abordare graduală atunci când statele membre urmează să adopte o nouă legislaţie. Moldova a decis independent de cât timp are nevoie pentru a finaliza procesul de ajustare, sector după sector.
Moldova a negociat câteva perioade de tranziţie, care variază de la un domeniu la altul, în dependenţă de existenţa şi conţinutul legislaţiei naţionale şi a evoluţiilor de pe piaţă inter alia.
Mitul 27: “Costurile reformei vor atinge [orice cifră], ceea ce depăşeşte posibilităţile noastre”.
Fapt: Nu există “costuri” – există doar investiţii în viitorul ţării. Reieşind din aceasta, UE a oferit de-a lungul anilor o asistenţă financiară considerabilă Republicii Moldova pentru a o sprijini în procesul de reformare. Doar în 2013 aceasta a inclus 135 de milioane de euro sub formă de asistenţă (implementarea va începe în 2014) şi este foarte probabil ca acest volum să rămână stabil sau să crească în următori ani.
Mitul 28: “Asistenţa UE nu este suficientă pentru a satisface nevoile de reformare”.
Fapt: UE a oferit deja de câţiva ani asistenţă Republicii Moldova în procesul de reformare. În domeniul comerţului, asistenţa în procesul de reformare a fost lansată anterior iniţierii negocierilor pe marginea Acordului de Asociere – începând cu semnarea Planului de Acţiuni privind Politica Europeană de Vecinătate UE-Moldova în februarie 2005. Prin intermediul Programului Comprehensiv de Dezvoltare Instituţională pentru perioada 2011-2013, s-a acordat asistenţă în valoare de 41 milioane de euro pentru reformele din domeniul comerţului. Aceste eforturi făceau parte dintr-un pachet de asistenţă mai extinsă pentru Moldova în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat, al cărui valoare constituie 135 milioane de euro doar pentru anul 2013. Acesta prevede asistenţă financiară, instruiri şi activităţi de consultanţă pentru instituţiile centrale. Asistenţa bilaterală din partea statelor membre ale UE este oferită în conformitate cu şi adiţional eforturilor Comisiei Europene. În cadrul noului Instrument European de Vecinătate (2014-2020) s-a planificat continuarea acordării unei asistenţe semnificative pentru implementarea DCFTA.
Mitul 29: “UE va fi singurul beneficiar adevărat al Acordului deoarece nu are nevoie de reforme costisitoare pentru a avea acces la piaţa moldovenească”.
Fapt: UE va încheia Acordul de Asociere cu Moldova deoarece consideră că Moldova va obţine avantaje majore de la aplicarea modelului european de pace durabilă, guvernanţă politică, stabilitate şi prosperitate economică. Deşi este o ţară mică din perspectiva economică, Moldova constituie un partener important pentru UE (UE reprezintă aproximativ o pătrime din comerţul mondial). Un studiu independent a sugerat că pentru UE, impactul general al Acordului – ţinând cont de suprafaţa Moldovei şi participarea ei modestă la comerţul total al UE cu restul lumii (0,1%) – va fi nesemnificativ. Dimpotrivă, Moldova va avea de câştigat aproape 142 de milioane de euro ca venit anual sau 5,4% din PIB-ul ţării, dacă reformele vor fi finalizate. Prin urmare, beneficiile pe care le va avea Moldova de pe urma semnării Acordului depind şi de realizarea reformelor.
Mitul 30: “Moldova se va confrunta cu sancţiuni şi produsele sale vor fi interzise pe piaţa UE dacă nu va respecta termenele limită de realizare a reformelor”.
Fapt: Implementarea reformelor şi termenii limită conecşi vor fi discutaţi în mod regulat în cadrul diferitor organisme instituţionale ale DCFTA. De asemenea, eventualele probleme legate de respectarea termenelor vor fi discutate în cadrul acestor organisme, inclusiv soluţiile adecvate pentru remedierea situaţiei. Totuşi, se consideră că termenele au fost bine analizate de către Republica Moldova pe durata negocierilor şi sunt percepute ca fezabile, ţinându-se cont de diferitele constrângeri la nivel naţional.
Mitul 31: “UE trebuie să întreprindă măsuri ca să sprijine ÎMM-urile, deoarece întreprinderile mici vor fi cel mai mult afectate de procesul de reformare”.
Fapt: UE a acordat o atenţie sporită nevoilor ÎMM-urilor şi agenţilor economici, în general, în procesul de formare a DCFTA, pentru a asigura asumarea acestor reforme şi diminuarea impactului asupra întreprinderilor mici. Acest lucru a fost reflectat în proiectul de implementare care s-a axat pe competitivitatea ÎMM-urilor în ţările Vecinătăţii Estice. Proiectul East Invest este destinat Organizaţiilor de susţinere a afacerilor şi ÎMM-urilor care dispun de potenţial pentru a stabili relaţii de cooperare şi investiţionale cu întreprinderi similare din UE. În curând, proiectul va intra în cea de-a doua fază. ÎMM-urile din Moldova sunt, de asemenea, sprijinite prin Facilitatea de Finanţare a ÎMM-urilor care oferă împrumuturi pentru ÎMM-urile care întâmpină dificultăţi în accesarea fondurilor necesare pentru desfăşurarea operaţiunilor de la băncile comerciale.
Mitul 32: “DCFTA cu UE nu este mai avantajos pentru Moldova decât participarea în cadrul Uniunii Vamale”.
Fapt: Fals din cauza a 2 motive majore. În primul rând, DCFTA reprezintă o zonă de comerţ liber: ceea ce înseamnă că comerţul dintre UE şi Moldova va deveni mai facil (prin eliminarea tarifelor şi alinierea normelor şi standardelor la cerinţele europene). Spre deosebire de o Uniune Vamală, o zonă de comerţ liber nu aliniază taxele de import şi export ale partenerilor şi nu îi obligă pe aceştia să adopte aceeaşi politică de comerţ. Prin urmare, într-o zonă de comerţ liber, Moldova şi UE îşi vor păstra opţiunile lor suverane asupra politicilor acestora. Într-o uniune vamală, această suveranitate este transmisă unei instituţii supranaţionale care implementează acordul cu privire la uniunea vamală. Un membru al uniunii vamale nu va mai putea decide liber asupra relaţiilor comerciale cu ţările terţe.
(Sfârşit)
