Ministerul Finanţelor a elaborat deja politica bugetar-fiscală pentru anul 2014, or, aceasta are o serie de modificări şi completări ce vizează majorări de taxe, accize şi o serie de modificări privind activitatea unor agenţi economici. Potrivit Ministerului Finanţelor, schimbările sunt operate pentru realizarea prevederilor Memorandumului privind Politicile Economice şi Financiare aferente misiunii Fondului Monetar Internaţional, dar şi viitorului Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Astfel, conform politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014, urmează ca la impozitul pe venitul pentru persoanele fizice să fie majorate tranşele de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale şi a scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2014 (4,3%). “Scopul acestor modificări este susţinerea persoanele fizice cu venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populaţiei cu venituri medii şi mai sus de medii (costul acestei modificări va constitui 84,4 mil. lei)”, se spune în nota informativă a Ministerului Finanţelor.
O altă măsură ţine de acordarea dreptului de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile suportate de către angajatori pentru asigurarea angajaţilor cu hrană şi transport, conform unor criterii stabilite în Hotărârea Guvernului care reglementează obligaţiile fiscale.
Potrivit modificărilor operate la capitolul accize, în politica bugetar-fiscală se spune că acestea vor creşte atât pentru băuturile alcoolice cât şi pentru ţigări, ceea ce înseamnă de fapt noi scumpiri. La ţigările cu filtru accizele şi cota ad valorem va fi de 50 de lei + 31% faţă de 45 de lei + 24%, cât este în prezent, la ţigările cu filtru, în timp ce la cele fără filtru acciza se va majora cu 20 de lei şi va constitui 50 de lei pentru o mie de ţigări.
În ceea ce priveşte băuturile alcoolice, la bere acciza va creşte la 2,02 de lei pe litru comparativ cu 1,94 de lei cât este în prezent, la vinuri acciza se va majora cu 0,50 de lei, la 10,50 de lei pe litru, iar la alcoolul etilic acciza se va majora cu 3 la 73 de lei pe litru.
Ministerul Finanţelor îşi argumentează măsura de majorare a accizelor la băuturile alcoolice prin ajustarea acestora la rata inflaţiei (4,3%) prognozată pentru anul 2014. “Măsura în cauză are drept scop neadmiterea afectării veniturilor fiscale prin deprecierea banilor ca urmare a fenomenului inflaţionist (costul acestei măsuri va constitui +46,7 mil. lei). În timp ce acciza pentru produsele de tutun va fi majorată pentru ajustarea graduală a acestora la nivelul ţărilor din regiune, inclusiv la standardele europene, fapt ce va permite acumularea de noi surse financiare la buget, precum şi diminuarea consumului articolelor din tutun, mărfuri ce au o influenţă negativă asupra sănătăţii populaţiei şi a dezvoltării societăţii în general (costul acestei măsuri va constitui +156 mil. lei)”.
În politica bugetar-fiscală pentru anul trecut, de majorarea accizelor nu scapă nici produsele petroliere. Astfel, pentru o tonă de carburanţi importată petroliştii vor trebui să achite în vamă 3500 de lei faţă de 3200 de lei pe tonă cât este în prezent. Iar în urma creşterii cotei accizelor pentru produsele petroliere importate se prognozează venituri mai mari la buget cu 168,2 mil. de lei. Modificările cotei accizelor la carburanţi urmează a fi operate pentru racordarea acestora la mărimea creşterii anuale a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul respectiv faţă de anul precedent (pentru anul 2014 – 9,3%).
Unele dintre cele mai importante modificări de fond aduse Codului Fiscal sunt modificările referitoare la activităţile profesionale. Prin aceste modificări s-a încercat unificarea regimului de impozitare privind cabinetul avocatului, biroul asociat de avocaţi, notar public, executor judecătoresc, biroul individual al mediatorului şi biroul asociat de mediatori. Principalele propuneri privind regimul de impozitare a acestor subiecţi constau în: introducerea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), astfel ei devin plătitori de TVA, în regimul Agenţilor Economici.
În esenţă, impunerea TVA pentru notari înseamnă de fapt majorarea costului serviciilor acestora.
De asemenea, în politica bugetar – fiscală este prevăzută trecerea de la regimul de impozitare ca persoane fizice la cota de 12% din venitul impozabil, asemănător persoanelor juridice. În esenţă, acest lucru ar însemna o reducere a taxei de impozitare de la 18% la 12%.
În prezent, producătorii de produse agricole primare de fabricaţie proprie (producători agricoli) sunt impozitaţi cu cota de 20%, achită doar 40% din suma TVA calculată, restul de 60% rămâne la dispoziţia agentului economic. Modificarea prevede plata integrală a sumei calculate cu dreptul de restituire a 60% din suma achitată, într-un termen de 30 zile. Or, producătorii agricoli vor resimţi reducerea mijloacelor circulante şi vor fi nevoiţi să piardă resurse suplimentare cu restituirea TVA. În final, facilitatea privind plata efectivă doar a 40% din suma calculată de TVA nu va fi resimţită de producătorii agricoli. În acelaşi timp, există riscul că termenul de restituire să nu fie respectat şi va lăsa loc abuzurilor din partea funcţionarilor cu dreptul de control.
În acelaşi timp, se prevede restabilirea mecanismului de aplicare a TVA pentru producţia agricolă primară şi zahăr din sfeclă de zahăr prin aplicarea cotei standard a TVA de 20% cu acordarea dreptului la restituirea a 60% din suma TVA aferentă acestor livrări.
În urma modificărilor operate la politica fiscală, deşeurile şi reziduurile de hârtie şi carton, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă şi sticlă, metale feroase şi neferoase, reziduuri industriale care conţin metale sau aliajele lor vor fi supuse impozitării TVA. Ministerul Finanţelor îşi argumentează propunerea prin faptul că scutirile fiscale date conduc la distorsionarea sistemului fiscal naţional, complicarea administrării fiscale, apariţia schemelor de evaziune fiscală, precum şi pun în condiţii inegale persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul gestionării deşeurilor faţă de alte categorii de persoane juridice, ceea ce contravine principiului echităţii fiscale pus la baza sistemului fiscal naţional, care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale.
Ministerul Finanţelor a stabilit sancţiuni fiscale pentru prezentarea tardivă, neprezentarea şi/sau prezentarea informaţiei neautentice. De exemplu, în cazul în care agenţiile de Turism vor încălca aceste prevederi, vor fi sancţionate cu 5%, 30% sau 100% din valoarea tranzacţiei efectuate către fiecare persoană fizică despre care se solicită informaţia.
Agenţii economici urmează să fie monitorizaţi în detaliu, în condiţiile în care vor fi obligaţi să-şi declare numărul de identificare fiscal locului activităţii. Acestea sunt menite să clarifice anumite situaţii mai mult de ordin tehnic care au apărut în procesul administrării fiscale. Aici se propune o nouă definiţie de Cod Fiscal (număr de identificare fiscal), s-a introdus o definiţie nouă de obiect supus înregistrării fiscale, şi a fost modificată noţiunea de Subdiviziune. De asemenea, s-au introdus mai multe obligaţii privind declararea locului de impunere. Una din aceste cerinţe este ca în termen de 15 zile din data încheierii actului juridic prin care a dat spre păstrare bunuri, să comunice date despre locul păstrării bunurilor date spre păstrare, conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
“Respectiva prevedere nu este decât o presiune suplimentară asupra antreprenorilor şi este o cerinţă extrem de vagă, mai cu seamă că se referă la toţi contribuabilii. Ea lasă spaţiu liber Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în stabilirea unor cerinţe exagerate faţă de contribuabili”, consideră Dumitru Budeanschi, director de program, Expert Grup.
Victor URSU
