Megaregulatorul sectorului non-bancar la bilanţul de două decenii

În data de 12 noiembrie 1998, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare nr. 192-XIV – act juridic în vigoare pe parcursul a două decenii, redenumit ulterior (potrivit legii nr. 129/2007) Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Fiecare zi trăită, mâine devine istorie. Istorie scrisă de fiecare dintre noi, de colective, de comunităţi sau chiar de ţări. Şi oricare din aceste zile e memorabilă, deoarece ne apropie de obiectivele asumate pe care le dorim realizate. Zilele, adunate filă cu filă, constituie biografia unei persoane, a unei echipe, a unei instituţii.

Cu mult mai mic, spre regret, este numărul zilelor cărora le-am putea atribui calificativul remarcabil datorită repercusiunilor ce vor dăinui apoi decenii şi de care ne conducem în viaţa de zi cu zi.

Îşi are cronicul, biografia sa sau, mai modern, CV-ul său şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Pe drept, noiembrie 1998 a însemnat conferirea legitimităţii instituţiei publice specializate în reglementarea pieţei valorilor mobiliare – la rândul său succesor de drept al Comisiei de stat pentru piaţa hârtiilor de valoare, aceasta (CNVM) devenind organul de stat autorizat în materie de reglementare, supraveghere şi control asupra respectării legislaţiei pe piaţa valorilor mobiliare.

După aproape un deceniu – în 2007 – istoria Autorităţii de Supraveghere non-bancară a consemnat o reorganizare de anvergură, astfel, în baza Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lângă Ministerul Finanţelor, a fost înfiinţat Megaregulatorul (succesorul instituţiilor vizate) în persoana Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF).

CNPF, ca autoritate autonomă a administraţiei publice centrale, finanţată integral din taxe şi plăţi regulatorii, responsabilă faţă de Parlament, a fost organizată din necesitatea obiectivă de reglementare şi supraveghere a pieţei financiare nebancare şi, potrivit Memorandumului cu privire la politicile economice şi financiare pentru anul 2007, încheiat de Guvernul R. Moldova cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), s-a stabilit că autoritatea unificată de reglementare şi supraveghere va fi independentă financiar şi operaţio­nal, conducerea Autorităţii fiind asigurată de către un Consiliu de Administraţie, componenţa nominală al căruia este aprobată de către Legislativ.

Crearea autorităţii unificate de reglementare şi supraveghere a pieţei financiare nebancare a constituit o etapă calitativă în dezvoltarea pieţei financiare, asigurând un model modern de reglementare; un nou pas spre apropierea pieţei financiare nebancare interne cu cea eurocomunitară; un factor ce a ridicat imaginea investiţională a pieţei financiare nebancare.

CNPF promovează politici publice aferente domeniului supravegheat prin reglementări şi autorizări a activităţii participanţilor pieţei non-bancare, precum şi supravegherea respectării legislaţiei de către aceştia. Obiectivele de bază ale CNPF sunt: asigurarea stabilităţii, transparenţei, siguranţei şi eficienţei sectorului financiar nebancar, prevenirea riscurilor sistemice şi manipulării pe piaţa financiară nebancară, protejarea drepturilor participanţilor la piaţa financiară nebancară.

Astăzi, creionând profilul CNPF, specificăm că Autoritatea constituie un organism integru şi armonios, condus de un Board, cu compartimente structurale de profil şi de suport (logistică) intrainstituţional, în care-şi desfăşoară activitatea cca 100 de angajaţi care, în virtutea atribuţiilor, exercită funcţii aferente reglementării şi supravegherii a 28 de persoane licenţiate sau autorizate pentru desfăşurarea activităţii profesioniste pe piaţa de capital, a 277 de persoane licenţiate în domeniul asociaţiilor de economii şi împrumut, a 77 de participanţi profesionişti pe piaţa asigurărilor, precum şi a monitorizării a circa 2000 de emitenţi.

Printre reuşitele înscrise în ultimii ani – plini de evenimente şi preocupări în activitatea Comisiei Naţionale, inclusiv a pieţelor non-bancare – se regăsesc astfel de proiecte implementate, precum proiectul Twinning, realizat sub egida UE şi cu suportul Autorităţii de Supraveghere Financiară din Polonia în vederea aplicării bunelor practici (norme, reguli şi proceduri formalizate), mai cu seamă, implementării unei supravegheri bazate pe risc (diferită de cea anterioară, bazată pe conformitate), axată pe principii moderne care pun în prim plan prevenţia şi o utilizare cât mai eficientă a resurselor.

Cu un cadru de reglementare ajustat, prin care riscurile pot fi prevenite şi gestionate cu un grad mai mare de eficienţă, după o identificare şi estimare punctuală a slăbiciunilor, respectiv, prin cuantificarea soluţiilor adiţionale de remediere, în dialog cu participanţii pieţei, sistemul financiar nebancar capătă un statut bine conturat în finanţarea economiei, astfel, rolul CNPF devine tot mai concludent în promovarea funcţiei de intermediere financiară. În acest sens, Comisia Naţională, pe parcursul activităţii operaţionale, a susţinut inovarea şi adaptarea la bunele practici şi standarde europene.

Angajaţii Comisiei, conjugându-şi eforturile, au perseverat în vederea promovării noilor propuneri legislative şi regulatorii, toate angajamentele asumate de viitor fiind materializate în Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2018–2022. Astfel, confruntată cu suprapunerea mai multor provocări generate de o întârziere a reformelor, mai cu seamă în domeniul asigurărilor, dar şi a sectorului de creditare nebancară, CNPF a avansat relativ în ajustarea cadrului normativ aferent, creând premise relevante pentru o supraveghere mai pronunţată, racordată la bunele practici. La fel, am putea nota ajustările în materie de transparenţă, siguranţă şi eficienţă a mecanismelor de funcţionare a subdomeniilor asociaţiilor de economii şi împrumut (pentru a răspunde provocărilor generate de accesul la resurse în zonele rurale) şi, respectiv, birourilor istoriilor de credit.

Cât priveşte Strategia de Dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2018–2022, documentul reprezintă o foaie de parcurs, cuprinzând în sine activităţile necesare îndeplinirii obiectivelor pe care şi le-a propus Comisia Naţională, precum şi domeniile în care trebuie concentrate eforturile instituţiei, pentru a face posibilă o prioritizare a sarcinilor şi o monitorizare continuă şi punctuală a rezultatelor.

Chintesenţa Strategiei de Dezvoltare rezidă în afirmarea misiu­nii, viziunii şi valorilor instituţionale în ansamblul lor pe care CNPF îşi întemeiază activitatea. Astfel, se doreşte edificarea şi întărirea funcţiei de supraveghere, instrument ce ţine de identificarea timpurie a neregulilor funcţionale şi dezechilibrelor financiare la nivel de entitate. E de menţionat că acest document de politici reprezintă viziunea Regulatorului în perspectiva medie pentru crearea unui cadru integrat de funcţionare şi supraveghere a pieţei financiare nebancare, care să contribuie la stabilitatea şi dezvoltarea sustenabilă a acesteia.

Scopul Strategiei este de a asigura piaţa financiară nebancară în ansamblu şi pe sectoare cu repere programatice ancorate la standardele UE, pentru a promova încrederea consumatorilor, respectiv, a proteja interesele investitorilor şi a oferi acces cetăţenilor la serviciile şi instrumentele financiare adiţionale. Deşi fiecare segment în parte şi piaţa financiară nebancară în întregime deţine o pondere nesemnificativă în PIB (în jur de 5%), se face sesizată o creştere a volumului activelor din domeniul nebancar (de la 8,7 mlrd. lei în 2016 la 9,8 mlrd. lei în 2017), remarcându-se în special sectorul de creditare nebancară (AEÎ/OM), ponderea căruia înregistrând în ultimii ani o creştere dublă.

Potrivit experţilor în materie, acest gen de intermediere financia­ră este şi trebuie privit ca un mijloc de acces la resurse financiare la etapa iniţierii afacerilor, ulterior servind în calitate de catalizator de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Conform Strategiei de Dezvoltare, CNPF, pe lângă faptul consacrării convergenţei cadrului regulator Directivelor UE, a stipulat un şir de ajustări în sensul remedierii pieţei de capital, dat fiind că sectorul, în calitate de instrument financiar, nu a realizat misiunea de atragere a resurselor disponibile, respectiv, nu a generat plasamente şi infuzii aşteptate de resurse financiare.

De asemenea, Strategia prevede restructurarea autentică, implicit alinierea la standardele eurocomunitare a domeniului asigurărilor, obiectivele propriu-zise constituind o reglementare clară şi predictibilă, respectiv o supraveghere exigentă, una bazată, potrivit bunelor practici, pe riscuri. Şi, într-un final, Strategia de Dezvoltare cuprinde capitolul aferent sporirii nivelului culturii financia­re a populaţiei şi încrederii consumatorului, asigurând protecţia acestuia.

Reconsiderându-şi abordările, în special privind noile provocări legate de riscuri, respectiv, combaterea acestora cu aplicarea instrumentelor de prudenţialitate – aceasta constituind una din priorităţile zero, Autoritatea în mod coerent şi cu eforturi conjugate, continuă să persevereze întru afirmarea regulilor de joc caracteristice sectorului financiar.

În context, potrivit dlui Valeriu CHIŢAN, preşedinte CNPF, “…obiectivul major al Autorităţii de Supraveghere – unul de durată medie şi lungă – îl constituie atingerea unei zone de echilibru între reglementări, administrarea riscurilor şi cerinţele de capital (pe de-o parte) şi calitatea serviciilor financiare (pe de altă parte)”.

Consiliul de administraţie al CNPF

Numarul ziarului: 
Nr.44 (768) din 14 noiembrie 2018