La întâlnirea de marţi de la Clubul Presei Economice, desfăşurată la subiectul programului EcoVoucher (care prevede şi reciclarea electrocasnicelor uzate), proprietarul lanţului Bomba, Mircea Baciu, a menţionat că, legislaţia actuală impune importatorului (numit „producător” în lege) „Responsabilitatea Extinsă a Producătorului” sau REP. Aceasta înseamnă că furnizorul/producătorul este obligat fie să înregistreze o asociaţie de gestionare (reciclare) a deşeurilor, fie să încheie un contract cu una dintre organizaţiile de acest tip existente.
Furnizorul/producătorul trebuie să plătească o taxă de mediu asociaţiei (cuantumul taxei este stabilit de asociaţia însăşi) şi apoi să predea echipamentul uzat asociaţiei pentru a fi eliminat ulterior. Potrivit lui Mircea Baciu, lanţul de magazine Bomba a plătit 18 milioane de lei taxă de mediu numai în 2024, în conformitate cu cerinţele legii.
Cu toate acestea, nu există informaţii cu privire la cantitatea de echipamente pe care asociaţia de gestionare a deşeurilor a scos-o efectiv din ţară pentru reciclare, (în Moldova nu există instalaţii de reciclare a electronicelor; se presupune că aceste deşeuri sunt exportate în ţările vecine: România, Ungaria, Republica Cehă).
Potrivit acestuia, în prezent există 14 astfel de asociaţii în Moldova şi alte câteva se pregătesc pentru înregistrare, dar nu există niciun control asupra faptului dacă şi cât de multe electronice uzate sunt exportate din ţară. El a sugerat că unele dintre aceste asociaţii se pregătesc deja să se lichideze, după ce au primit bani de la furnizori/producători, dar nu au reciclat echipamentele pe care au fost obligate să le elimine. În acelaşi timp, se deschid noi asociaţii.
Oficialul a remarcat că, în România există doar 3 astfel de organizaţii, iar banii plătiţi de furnizori/producători nu ajung în conturile lor, ci în conturile Fondului de Mediu, iar problema utilizării lor în scopul propus este absolut transparentă. Mircea Baciu consideră că o astfel de practică ar fi nu doar utilă, ci şi extrem de eficientă în condiţiile pieţei moldoveneşti. „Până în prezent, sistemele colective actuale, organizaţiile publice de gestionare a deşeurilor, nu numai că nu inspiră încredere, dimpotrivă: absenţa de mai mulţi ani a exportului de dispozitive de reciclare dă tot mai multe motive să se creadă că nu se va mai recicla, în timp ce acestea primesc plăţile prevăzute de lege de la furnizori/producători”, a subliniat Mircea Baciu.
Mai mult, în timp ce marii jucători îndeplinesc voluntar aceste cerinţe legale, există o serie de companii care nu plătesc deloc aceste taxe de mediu, ceea ce încalcă nu doar legile, ci şi principiile concurenţei loiale. Şefii lanţurilor de magazine Maximum şi Hi-Tech care au participat la discuţie au fost de acord cu opinia sa. În cadrul reuniunii Clubului de Presă Economică, Grigorii Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului, a confirmat că, după modificările legislative şi perioada de tranziţie din 2023, nu au avut loc inspecţii ale activităţilor asociaţiilor de gestionare colectivă a deşeurilor, iar primele date vor fi disponibile după 30 aprilie, când acestea îşi vor prezenta rapoartele pentru 2024.
În acelaşi timp, secretarul de stat a declarat că furnizorii/producătorii care plătesc taxa de mediu ar trebui să monitorizeze independent utilizarea acestor fonduri şi procesul de eliminare a deşeurilor, în acest caz a deşeurilor electrice. Şi să ceară îndeplinirea obligaţiilor de la asociaţia contractată în acest sens. În acelaşi timp, el a subliniat că Ministerul Mediului lucrează în mod constant pentru a îmbunătăţi legislaţia actuală şi este întotdeauna gata de dialog cu mediul de afaceri, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea urmăririi gestionării deşeurilor.
În cadrul şedinţei Clubului de Presă Economică participanţii au discutat despre posibilitatea revizuirii mecanismului existent de achitare a taxei de mediu, stabilirea tarifelor de stat în funcţie de tipul de echipament, verificarea activităţii şi eficienţei asociaţiilor de gestionare a deşeurilor existente în funcţie de rezultatele din ultimul an, cu analiza ulterioară a situaţiei şi luarea deciziilor corespunzătoare. Participanţii la reuniune au fost de acord că astfel de decizii trebuie să vizeze cu adevărat protecţia mediului, cu utilizarea transparentă a fondurilor în scopul propus, pentru a păstra şi îmbunătăţi ecologia Moldovei.
InfoMarket
