Deşi creditarea s-a înviorat, acest lucru s-a produs datorită persoanelor fizice prin intermediul creditelor de consum şi a celor pentru imobil, totuşi mai mult de jumătate din activele lichide ale băncilor sunt concentrate în valori mobiliare de stat, certificatele BNM sau rezervele obligatorii pe care băncile le ţin la banca centrală.
“Rezultatele financiare raportate de bănci la sfârşitul anului 2018 prezintă o situaţie stabilă în sector. Principalii indicatori financiari şi prudenţiali înregistrează valori cuprinse în limitele sau chiar peste cele admise de banca centrală. Rezervele acumulate suplimentar capitalului menţin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilaţii de la o bancă la alta în intervalul 21–62%. Lichiditatea rămâne mult peste limitele reglementate, pe termen scurt atingând un nivel de circa 55% – adică, mai bine de jumătate din expunerile băncilor sunt reprezentate de active lichide (valori mobiliare de stat, certificate ale BNM sau rezerve obligatorii).
De asemenea, indicatorii calităţii activelor continuă să se amelioreze, rata creditelor neperformante înregistrând un nivel de aproximativ 12,5%, cu oscilaţii pe segmentul 5-31% în dependenţă de bancă. Totodată, băncile continuă acumularea de profit, dar capacitatea acestora de a susţine un asemenea ritm pe termen lung pare a fi limitată, în condiţiile în care profitabilitatea nu reprezintă neapărat rezultatul expansiunii activităţii de creditare, ci mai degrabă un efect marginal al politicii monetare care poate fi luat în calcul pe termen scurt. Pe parcursul anului 2018, sectorul bancar raportează un profit net de 1,6 miliarde lei cu circa 100 milioane lei mai mult decât anul trecut”, constată clasamentul performanţei bancare.
Băncile continuă ameliorarea funcţiei de intermediere, fapt redat atât de creşterea volumului de credite noi acordate, cât şi de stocul total înregistrat în sector. Aceste evoluţii se datorează în special reducerii nivelului ratelor de dobândă şi creşterii cererii din partea persoanelor fizice. Chiar şi aşa, mai degrabă putem vorbi de o evoluţie de recuperare faţă de situaţia înregistrată înainte de criza bancară când volumul total de finanţare acordat de către sectorul bancar ajungea la circa 42 miliarde de lei.
De asemenea, creşterea creditului se bazează în special pe sectoarele neproductive ale economiei, cum ar fi creditele de consum şi cele imobiliare, fapt ce confirmă în continuare reticenţa agenţilor economici de a investi şi a-şi extinde afacerile. În aceste condiţii, la sfârşitul lunii decembrie şi a anului 2018, stocul de credite acordate de băncile comerciale a înregistrat valoarea de 35,5 miliarde lei, în creştere faţă de sfârşitul anului trecut cu circa 6% sau cu 2 miliarde de lei.
În mod individual, în urma aplicării metodologiei Clasamentului performanţei bancare, la sfârşitul lunii decembrie şi a anului 2018, rezultatele se prezentau în felul următor. Topul este condus de bănci de importanţă sistemică pentru sistemul bancar şi financiar naţional: Moldova-Agroindbank, urmată de Moldindconbank şi Mobiasbancă. Preponderent, acestea excelează la capitolul profitabilitate şi indicatori de piaţă, revenindu-le circa 81% din profitul acumulat la nivel de sector şi 62% din totalul activelor bancare.
Aceeaşi publicaţie arată că băncile cu cea mai solidă bază de capital în raport cu activele sunt Eximbank Chişinău şi BC „Energbank”. Cele cu cel mai mare volum de active lichide în raport cu activele deţinute: „Victoriabank”, Eximbank şi „Energbank”. Din punct de vedere al calităţii activelor în top sunt „EuroCreditBank”, ProCredit Bank şi Fincombank. Băncile cu cea mai mare cotă de piaţă după portofoliul de credite: „Moldova-Agroindbank”, „Moldindconbank” şi „Mobiasbancă”.
Anul trecut autorităţile Republicii Moldova n-au reuşit să îmbunătăţească relaţiile cu partenerii de dezvoltare, ceea ce a dus la ratarea finanţărilor pentru acoperirea deficitului bugetar, dar şi pentru finanţarea mai multor proiecte. Astfel, Guvernul planificase ca anul trecut să atragă granturi şi împrumuturi în sumă de 7,4 miliarde lei.
“Pentru 2019 anticipăm dificultăţi de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi şi împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca şi în 2018 de împrumuturi interne majorate şi colectări suplimentare de impozite şi taxe. Contextul este unul favorabil.
Explicaţia este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidităţi care nu a mai fost – 27 miliarde lei (depozite în lei şi valută – 61 miliarde de lei, iar credite – 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar şi BNM a sterilizat 14 miliarde lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă.
În context, pentru acest an Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deşi suma ar putea fi majorată la 3,5–4,5 miliarde lei. Şi în premieră, pentru anul viitor au fost incluşi în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) şi Belarus (100 milioane de lei)”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Potrivit lui, conjunctura este favorabilă pentru ca statul să se crediteze de la bănci şi să rezolve problema bugetară. Însă această politică cu certitudine este una pe termen scurt şi e riscantă pe termen lung.
În ceea ce priveşte datoria externă, el spune că “ţările normale se împrumută pentru investiţii, iar ţările mai puţin normale se împrumută pentru cheltuieli curente, altfel spus pentru mâncare, ceea ce este trist, deoarece erodează orice perspective de dezvoltare a ţării. Moldova nu se împrumută nu din cauza marii responsabilităţi fiscale, dar din motiv ca nimeni nu vrea să ne împrumute”.
Băncile comerciale vor avea şi în 2019 misiunea de a credita statul, în vreme ce potrivit proiectului bugetului, statul preconizează emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă de 1,5 miliarde lei. La sfârşitul anului volumul total al VMS va constitui 10,8 miliarde lei. În perioada anilor 2020–2021, în scopul finanţării deficitului bugetului de stat se prevăd a fi direcţionate venituri din emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă de 2,9 miliarde lei şi, respectiv, 2 miliarde lei.
Săptămâna trecută Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 80 milioane lei prin certificate pe trei luni, 161,4 milioane lei prin certificate pe şase luni, 167,1 milioane lei prin certificate pe 12 luni, 40 milioane lei prin titluri pe doi ani, 40 milioane lei prin titluri pe trei ani şi 12,9 milioane lei prin titluri pe cinci ani la costuri medii anuale de 4,83%, 6,17%, 6,63%, 6,45%, 6,76% şi, respectiv, 7,02%.
Economistul Viorel Gârbu declară că Guvernul recurge la împrumuturile de la băncile comerciale pentru că acesta are un acces limitat la sursele de creditare externe şi acest fapt face ca Executivul să recurgă la mijloacele de pe piaţa internă, chiar dacă resursele interne sunt mai scumpe decât cele externe. Totodată, autorităţile au decis să creeze o rezervă de lichidităţi. Ministerul Finanţelor a emis obligatiuni în valoare de două miliarde de lei. Aceste hârtii de valoare urmau să fie cumpărate de băncile comerciale sau de investitori cu o dobândă de 6%, iar banii să fie depuşi într-un cont la Banca Naţională tot cu aceeaşi dobândă.
Victor URSU
