Interviu acordat de Excelenţa Sa, Ambasadorul Lituaniei în Moldova, Violeta Motulaite, reporterului Agenţiei “INFOTAG”, Katre Tatrik
– Dnă Ambasador, în acest an Moldova şi Lituania sărbătoresc 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Care sunt cele mai mari realizări în relaţiile bilaterale?
– În această perioadă, am avut rapoarte bune, foarte dinamice şi fără de contradicţii. Lituanienii, ca şi celelalte naţiuni baltice, sunt foarte prietenoşi faţă de moldoveni şi viceversa. Eu cred că principala noastră realizare este de a fi împreună în Europa şi de a ne ajuta reciproc în această perioadă economică dificilă.
– Credeţi că potenţialul relaţiilor bilaterale a fost utilizat în totalitate sau mai este loc pentru îmbunătăţiri?
– Există loc pentru mai bine, dar nu întotdeauna avem capacitatea necesară. Ştiu că moldovenii ar dori să beneficieze de expertiza lituaniană privind integrarea europeană şi consolidarea instituţională. Ne-am dori să vă ajutăm şi să împărtăşim experienţele noastre, dar, din păcate, resursele noastre umane sunt limitate. Unii dintre experţii noştri trebuie să lucreze în Lituania, în timp ce alţii sunt deja implicaţi în consultarea ţărilor din Balcani, Asia Centrală sau Caucaz.
– În care domenii concrete credeţi că ar putea fi îmbunătăţită cooperarea dintre părţi?
– Eu cred că relaţiile economice sunt principalul domeniu la care trebuie să muncim, pentru că acestea sunt încă la un nivel destul de scăzut. Deşi trebuie să recunoaştem că volumul schimburilor comerciale este în creştere, mai ales, în ultimii doi-trei ani. Cred că cea mai mare creştere a fost înregistrată în 2010, când exporturile din Lituania în Moldova au sporit cu aproape 40%. În anul 2011, a fost înregistrată o creştere substanţială a exporturilor moldoveneşti. Schimburile comerciale bilaterale s-au cifrat la 40,28 mil. de euro în 2011.
În acelaşi timp, volumul schimburilor comerciale nu este încă stabil, deoarece nu avem grupuri stabile de mărfuri pe care le exportăm sau importăm din Moldova. Spre exemplu, într-un an companiile lituaniene vând cu succes caşcavaluri pe piaţa din Moldova, în alt an – peşte congelat, iar într-un al treilea an – ciocolată şi bomboane. Frigiderele sunt un articol stabil de export. De asemenea, Lituania este renumită pentru vânzarea de autovehicule second hand, care sunt aduse din Europa de Vest.
Cel mai des, noi cumpărăm din Moldova seminţe de floarea-soarelui şi produse din floarea-soarelui. Surprinzător, dar un volum mare din importurile din Moldova constau în articole de hârtie, precum hârtie igienică, prosoape şi şerveţele de hârtie etc., recipiente din sticlă şi sticle. Noi mai importăm vin moldovenesc şi produse agricole moldoveneşti, dar în cantităţi reduse.
– Ce altceva credeţi că ar putea exporta Moldova în Lituania?
– Fructe şi legume, inclusiv fructe şi legume uscate sau conserve. Vinul ar putea fi, de asemenea, un produs bun pentru export. Am impresia că vinificatorii moldoveni nu sunt interesaţi de piaţa lituaniană, pentru că ea este destul de mică şi, în plus, Lituania este o ţară băutoare de bere.
De fapt, companiilor viti-vinicole moldoveneşti le este greu să intre pe piaţa din Lituania, din două motive principale. Întâi de toate, majoritatea lituanienilor au uitat în ultimii 20 de ani despre vinurile bune din Moldova, prin urmare Moldova trebuie să recucerească piaţa lituaniană, lucru nu prea facil. În al doilea rând, piaţa lituaniană este plină de vinuri bune şi la preţuri rezonabile, care provin din Chile, Africa de Sud şi Noua Zeelandă. În acelaşi timp, vinul moldovenesc de aceeaşi calitate este cu mult mai scump.
Piaţa lituaniană de legume şi fructe este, de asemenea, ocupată de alte ţări, iar companiile din Moldova trebuie să facă eforturi mari pentru a o cuceri. Eu însă, cred că totul este posibil, dacă există dorinţă.
– Am putea spune că Moldova este o piaţă interesantă pentru investitorii lituanieni?
– Marile companii lituaniene au studiat piaţa Moldovei de mai mulţi ani. Acum trei-patru ani, ele opinau că investiţiile în Moldova nu sunt suficient de protejate, dar acum spun că mediul de afaceri s-a îmbunătăţit uşor. În acelaşi timp, companiile se confrunta cu mai multe riscuri în ţări precum Moldova, dar, totodată, ele pot câştiga profituri mult mai mari.
Aş spune că investitorii lituanieni sunt mult mai interesaţi de înfiinţarea de companii mixte pentru producea de bunuri în Moldova, mai degrabă decât de vânzarea produselor lor pe piaţa de aici. Din câte ştiu, o mare companie de lactate din Lituania ia în considerare posibilitatea de înfiinţare a unei societăţi mixte în Moldova pentru fabricarea produselor lactate de marcă lituaniană, dar folosind materii prime din Moldova. O alta companie lituaniană este în căutarea unui partener în Moldova pentru a fonda o firmă de prelucrare a cărnii de pasăre. Reprezentanţii companiei s-au întâlnit deja cu prim-ministrul Vladimir Filat şi ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov. Sunt sigură că vor atinge rezultate bune în aceste domenii.
Există, de asemenea, mai mulţi antreprenori lituanieni mici, care vin în Moldova cu diferite iniţiative.
– Ce schimbări ar vrea să vadă investitorii lituanieni pentru a investi mai mult în Moldova?
– Corupţia este o problemă foarte mare, care trebuie rezolvată, în scopul de a atrage mai mulţi investitori străini. Cadrul juridic este destul de bun şi se îmbunătăţeşte în permanenţă, dar punerea în aplicare a legislaţiei lasă mult de dorit. Există, de asemenea, spaţiu pentru perfecţionarea parteneriatului public-privat şi de concurenţă loială.
– Lituania este membră a Uniunii Europene, în timp ce Moldova a declarat integrarea europeană ca prioritate cheie în politica externă. Ce ar putea recomanda Lituania Republicii Moldova în atingerea obiectivului cheie, luând în considerare criza economică din zona euro?
– Lituania este un suporter sincer al căii de integrare europeană a Republicii Moldova. Sfatul nostru principal este de a găsi cât mai mulţi aliaţi ai integrării europene atât în interiorul ţării, cât şi în UE. Păstraţi vechi aliaţi şi găsiţi alţii noi. Mai mult, trebuie să fiţi cât mai uniţi posibil în interiorul Republicii Moldova în jurul ideii de integrare europeană.
– Dar ce “greşeli” ar trebui să evite Moldova în procesul de integrare europeană?
– Nu aş descrie acest lucru ca pe o greşeală, dar aş spune că nivelul aşteptărilor trebuie să fie unul realist. Oamenii trebuie să cunoască ce îi aşteaptă dacă ţara lor devine membră a unei uniuni oarecare. Ei trebuie să facă diferenţa între realitate şi vise. Aceasta este sarcina Guvernului – de a comunica cu oamenii, care, la rândul lor, vor alege din ce uniune vor să facă parte.
Am înţeles că oamenii din Moldova au avut aşteptări foarte mari faţă de schimbarea guvernării din 2009 şi mulţi dintre ei sunt acum dezamăgiţi. Dar ei trebuie să înţeleagă că lucrurile nu se schimbă peste noapte.
În acelaşi timp, există multe progrese precum libertatea presei şi libertatea de exprimare. Din păcate, reformele în domeniul economic nu decurg aşa de repede. Totodată, faptul că foarte mulţi investitori mari îşi arată interesul pentru piaţa moldovenească înseamnă că ei văd îmbunătăţiri, în special, în domeniul cadrului juridic.
– Există domenii în care Moldova ar putea servi în calitate de exemplu pentru Lituania?
– Această întrebare este foarte dificilă... Mă gândeam la ospitalitatea şi atitudinea caldă a moldovenilor faţă de toţi oamenii, dar şi lituanienii sunt ospitalieri. De asemenea, suntem la fel de optimişti şi pesimişti... De fapt, avem atât de multe în comun!
