Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul de lege ce prevede “liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”. Şi asta după doar opt-nouă ani de la amnistia fiscală şi legalizarea capitalului, care a fost lansată cu mare tam-tam, dar care a avut un efect puţin peste zero. La un an după “furtul miliardului”. Pe un fundal măcinat de suspiciuni, vorba juriştilor, rezonabile de corupţie, mai ales în mediul funcţionarilor, mulţi dintre care au ajuns în ultimele luni pe mâna CNA sau a Procuraturii Anticorupţie.
Cei care vor dori să-şi liberalizeze capitalul vor achita o taxă de 2 la sută. Şi atunci ce să spună acei care şi-au declarat capitalurile, nu le-au ascuns prin zonele off-shore, nu le-au investit în palate sau afaceri, ci şi-au îndeplinit onest datoria de contribuabil? Ce să creadă cetăţeanul onest? Că oricând poate fi adoptată o lege sau modificat un act legislativ prin care i se face o nedreptate, iar cei care au ţinut capitalul departe de ochii lumii, demnitarii care trăiesc “în chirie” în palatele soacrei sau părinţilor, sunt puşi în rând cu el, cel care şi-a declarat veniturile, imobilele, a plătit taxe. Cine şi cum va verifica dacă unele averi sau capitaluri au fost acumulate ilegal? Nu vor încerca şi alţii să adune datorii cu gândul că peste 7-8 ani va veni o nouă “albire” a capitalului?
Sub incidenţa stimulării fiscale cad penalităţi şi amenzi acumulate de peste 105 700 de agenţi economici la datoriile faţă de diferite bugete, în special cel de stat, în sumă de 880 milioane de lei, care, aplicate la cele 1,1 miliarde lei de datorii, oricum vor trebui plătite. Persoanele care îşi vor legaliza capitalul, ce este deocamdată imposibil de estimat, vor fi scutiţi de impozitul pe venitul obţinut de la creşterea de capital.
Liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală sunt nişte drepturi şi categoric nu sunt obligatorii, iar bunurile fraudate sau mijloacele care cad sub incidenţa normelor despre spălarea banilor categoric nu cad sub incidenţa proiectului, a declarat preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, unul dintre autorii iniţiativei. Totodată el a spus că stimularea fiscală va debloca activitatea a sute de agenţi economici. “Mesajul nostru e clar, aduceţi banii acasă, legalizaţi capitalul. Pe urmă regulile vor fi destul de dure cu acei care încalcă legea”, a spus Candu. Nimeni nu va fi scutit de pedeapsă pentru evaziune fiscală.
Persoanele fizice vor putea beneficia de liberalizarea capitalului, iar pentru persoanele juridice proiectul prevede doar stimularea fiscală. Procesul se va derula în două etape:
– Declararea intenţiei;
– Cererea de liberalizare cu achitarea taxei de 2%.
Liberalizarea capitalului oferă persoanelor fizice posibilitatea să-şi declare şi să-şi liberalizeze capitalurile care anterior nu erau declarate. Aceasta se referă atât la mijlocele băneşti, cât şi la imobile, valori mobiliare, cote de participare la capitalul societăţilor cu răspundere limitată, mijloace de transport rutier. Poate fi supus liberalizării capitalul care anterior nu a fost obiect al impunerii, evitându-se penalizarea de natură fiscală. În acest fel, proiectul oferă o oportunitate unică de a introduce în circuitul economic legal anumite bunuri sau mijloace băneşti, achitând o taxă de 2% din suma activelor liberalizate.
Liberalizarea capitalului presupune:
– declararea capitalului care anterior nu era declarat;
– trecerea capitalului de pe numele deţinătorilor formali pe numele deţinătorilor reali;
– reflectarea valorii reale de piaţă a activelor în vederea optimizării structurii activelor şi impozitării ulterioare.
Stimularea fiscală presupune, potrivit iniţiativei, anularea datoriilor la buget sub formă de penalităţi, cu condiţia că se achită suma datoriei de bază şi taxa de 2%.
Şi cu ce se deosebeşte stimularea fiscală de amnistia fiscală? Diferenţa e mare, prima presupune anularea datoriilor, iar a doua înseamnă radierea penalităţilor, cu condiţia achitării datoriei, potrivit şefului Inspectoratului Fiscal de Stat, Sergiu Puşcuţă. Potrivit acestuia, 95 la sută din restanţieri au datorii de până la 10 mii lei, dar sunt împovăraţi de penalităţi.
Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, afirmă că 70 mii de persoane în acest an sunt vizate de pachetul de integritate, iar acestea trebuie să depună declaraţii de venit şi avere care să fie corecte şi conforme situaţiei adevărate. În această situaţie, liberalizarea capitalului este o măsură absolut necesară pentru implementarea adecvată a pachetului de integritate, a mai precizat ministrul.
Legalizarea capitalului va aduce în zona legală economia tenebră şi dispare masa de capital utilizată pentru acţiuni criminale, este de părere expertul economic, Roman Chircă. El adaugă că toate amnistiile sunt injuste şi incorecte, survin în perioade după catastrofe economice. „Este o masă mare de proprietăţi care sunt gestionate din anonimat, iar toate aceste aspecte duc la cumulări anormale pentru funcţionarea unei economii, când statul este instrument de obţinere a acumulărilor de capital. Acest proiect trebuie să fie o parte a mai multor acte normative. Totodată, lipseşte motivaţia de bază de ce antreprenorii trebuie să-şi liberalizeze capitalul. Această motivaţie poate fi obţinută prin norme fiscale de declaraţie a întregii averi, declararea veniturilor contrapuse cu declararea averilor. Această diferenţă şi constituie averea acumulată în perioada de acumulare barbară de capital, astfel, lumea va şti de ce trebuie să-şi legalizeze averile”, a spus expertul.
„Amnistia este una imorală şi cauzează motivaţie nedorită pe alocuri chiar perversă. Se creează o discriminare pentru cei care se conformau până acum şi cei care nu s-au conformat. Totodată, amnistia vine în contradicţie cu spiritul luptei împotriva corupţiei. Există şi problema că o să crească restanţele fiscale la niveluri destul de mari. În 2016 acestea au început să crească din cauza cvasi amnistiei fiscale, nu trebuie să facem amnistie ca să înălbim economia, dar să motivăm mediul de afaceri”, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupuşor.
El a notat că “însăşi iniţiativa de a înălbi economia este una binevenită şi susţinem politicile consecvente în acest sens. Totuşi, formalizarea economiei se face prin intervenţii structurale şi nicidecum prin favorizarea celor care au acumulat active în mod ilegal. Să le spunem lucrurilor pe nume: deşi autorii proiectului de lege operează cu termenii “liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”, aceasta nu este nimic altceva decât amnistia capitalului şi o cvasi amnistie fiscală”.
“BNM a prezentat raportul Investiţiilor Străine Directe (ISD) pe ţări. Pentru prima dată în istoria de 25 de ani a ţării, investiţiile străine directe s-au redus cu 440 milioane de dolari SUA. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat de la declararea independenţei Republicii Moldova până în prezent”, a scris pe pagina sa de Facebook economistul Veaceslav Ioniţă.
Din investitorii mari “voi menţiona Germania care şi-a redus ISD-urile cu 27%, Elveţia – cu 47%, Belgia – cu 63%. În valori absolute, primele 10 ţări şi-au retras investiţiile în volum de 357,6 milioane de dolari. Vecinii noştri, împreună cu restul investitorilor străini activi, şi-au redus şi ei investiţiile din Moldova, Rusia cu 47 milioane de dolari SUA, România cu 27,5 milioane de dolari şi Ucraina cu 8,8 milioane de dolari SUA. Este uşor de observat că marea majoritate a investiţiilor retrase din Republica Moldova sunt din zonele off-shore. Noi presupunem că în spatele acestor “investitori străini” stau cetăţenii noştri. Întrebarea este de ce şi-au retras investiţiile din Moldova? Au plecat şi aşteaptă amnistia capitalului? “, a menţionat Ioniţă.
Statul a anulat datorii fiscale ale companiilor, amenzi şi penalităţi în valoare de patru miliarde de lei. Amnistierea fiscală s-a referit la toate datoriile reflectate în sistemele de evidenţă ale Serviciului Fiscal de Stat, ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Stat şi ale Casei Naţionale de Asigurări în Medicină, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2007 şi neachitate la 11 mai 2007. Cele mai multe datorii anulate, în valoare de aproximativ trei miliarde de lei, au fost cele acumulate faţă de bugetul de stat, datorii care nu au fost plătite de aproximativ 32 de mii de contribuabili. Totodată, a fost legalizat capital de 121 milioane de lei. Legalizarea capitalului a avut rezultate sub aşteptări.
La 30 septembrie erau 105 748 agenţi economici restanţieri la buget, care datorau la plăţi de bază în Bugetul Public Naţional 1,088 miliarde lei, la majorări de întârziere – 538 milioane de lei, iar la amenzi – 374 milioane de lei, scrie eco.md cu referire la şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Aproape jumătate din aceştia au datorii de până la 100 de lei, în total, puţin peste un milion de lei la plăţi de bază. Şi doar un număr de 127 datornici mari au în total datorii de 614 milioane de lei la plăţi de bază. Astfel, 95% din datornici au datorii de până la 10.000 de lei. Aceştia, însă, sunt împovăraţi de penalităţi. „În urma stimulării fiscale, ei ar putea să-şi achite datoria la plăţi de bază şi să deblocheze activitatea. Aici există cea mai mare aşteptare şi aşteptăm cele mai bune rezultate”, consideră Sergiu Puşcuţă.
Întrebat, în şedinţa Parlamentului, ce efecte va avea legea adoptată în prima lectură, Ştefan Creangă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, s-a arătat convins că statul va avea de câştigat în urma stimulării fiscale, cât priveşte legalizarea capitalului, nu crede că funcţionarii de stat vor da năvală cu legalizarea, mai curând această acţiune nu va fi atât de funcţională cum se doreşte.
Vlad Bercu
