Agricultura, care are o pondere semnificativă în PIB-ul moldovenesc, va înregistra indicatori mai mici ca urmare a secetei din acest an. Iar acest lucru ar putea trage în jos economia moldovenească.
Economiştii de la Expert Grup au semnalat încetinirea creşterii economice. Astfel că, în trimestrul unu din 2018, comparativ cu trimestrul patru din 2017, majorarea PIB-ului s-a redus de la 6,4 la 3,7%. În a doua jumătate a anului este posibil ca creşterea să oscileze în jur de 5% şi este limita creşterii din acest an.
“În opt luni ale anului 2018, cantitatea de precipitaţii s-a diminuat cu 19,3% faţă de anul precedent. Iar volumul scăzut de precipitaţii va avea un efect nefast asupra culturilor legumicole şi a celor de toamnă, iar drept urmare va fi afectată dinamica sectorului agricol. Din cauza fortificării leului, puterea de cumpărare a remiterilor scade, iar acest fapt influenţează negativ consumul populaţiei, în particular a gospodăriilor ce recepţionează transferuri de peste hotare: în perioada ianuarie-iulie, transferurile băneşti exprimate în termeni reali s-au redus cu 3,6% faţă de anul precedent”, a declarat, în cadrul lansării Realitatea Economică, Adrian Lupuşor, directorul Expert Grup.
În şapte luni ale anului producţia agricolă a cunoscut o creştere de 7,2% faţă de anul trecut, care s-a datorat ascensiunii sectorului fitotehnic. Majorarea producţiei vegetale a fost determinată de intensificarea procesului de recoltare. Totuşi, deficitul de precipitaţii va avea o influenţă negativă asupra producţiei vegetale. Totodată, sectorul zootehnic a avansat lent. Astfel, doar producţia de vite şi păsări s-a extins, în timp ce producţia de lapte şi de ouă s-a diminuat.
În ceea ce priveşte industria, în toate ramurile se atestă evoluţii pozitive. În primul semestru industria a fost în creştere, iar avansarea a constituit 7,5%. Industria extractivă este în revenire şi în şase luni ale anului a fost consemnată o sporire cu 8%. În industria prelucrătoare volumul producţiei a crescut cu 6,4%, iar fabricarea autovehiculelor şi a echipamentelor electrice au cunoscut cele mai rapide creşteri. La fel, în sectorul energetic s-a atestat o ascensiune cu 5,8%.
“În domeniul comerţului, cu excepţia comerţului cu ridicata, toate componentele comerţului intern au cunoscut o dinamică ascendentă. În trimestrul unu, cele mai mari majorări ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în cazul comerţului cu amănuntul şi a serviciilor prestate populaţiei. Totodată, rezultatul financiar aferent serviciilor oferite întreprinderilor a crescut mai lent, iar comerţul cu ridicata a scăzut, relevând nivelul înalt de incertitudine alimentat de alegerile parlamentare din acest an”, a spus Alexandru Fala de la Expert Grup.
Veniturile reale ale populaţiei continuă să crească cu ritmuri accelerate. Către trimestrul doi, ritmurile de creştere a salariului mediu în termeni reali au atins valori maxime din ultimii ani. Acest salt este cauzat atât de creşterea economică, cât şi de diminuarea inflaţiei. Transferurile de peste hotare şi-au temperat ritmurile de creştere, dar rămân la valori de două cifre. Totuşi, aprecierea monedei naţionale din vară a subminat puterea de cumpărare a beneficiarilor acestor remiteri. Ultimele date ale BNM arată că oferta de valută din partea persoanelor fizice s-a temperat şi a înregistrat o creştere de 2,4% (5 mil. USD) comparativ cu cererea din partea agenţilor economici – 24% sau 40,8 mil. USD.
La capitolul indicelui preţurilor de consum, după o perioadă de continuă descreştere, rata anuală a inflaţiei revine pe un trend uşor ascendent. Totuşi, inflaţia rămâne sub intervalul ţintit de 5% (+/-1,5 p.p.). Pe parcursul verii, moneda naţională a continuat să se aprecieze în raport cu principalele valute de referinţă, dar într-un ritm mult mai redus decât cel înregistrat la început de an. BNM a continuat intervenţiile regulate pe piaţa valutară în calitate de cumpărător de valută străină. Sezonul de toamnă vine cu tradiţionala corectare a cursului de schimb, odată cu creşterea cererii de valută.
Deşi economia înregistrează o uşoară creştere, creditarea businessului rămâne una anemică. Majorarea portofoliului de împrumuturi se datorează în mare parte persoanelor fizice. Cu toate acestea, în pofida micşorării ratelor de dobândă, agenţii economici par a fi atraşi de finanţarea nebancară. Cerinţele înăsprite de creditare ale băncilor îngustează grupul de clienţi eligibili, aceştia optând chiar şi pentru o finanţare mai scumpă în detrimentul conformării la exigenţele de transparenţă şi calitate a informaţiei financiare.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că sectorul agricol la fel a contribuit la creşterea portofoliului de credite de la bănci. În luna august, portofoliul de credite a depăşit nivelul anului 2017, ceea ce indică că, după o cădere de peste trei ani, în 2018 începe recuperarea portofoliului pierdut în această perioadă. Datorită faptului că creditarea persoanelor fizice creşte mult mai rapid decât am anticipat până la finele anului, portofoliul de credite din sistemul bancar cel mai probabil va depăşi 35,2 miliarde lei, ceea ce ne permite să spunem că în 2018 va fi recuperată căderea din ultimii 2 ani, însă mai este mult până la nivelul anului 2014.
“În februarie 2018, portofoliul de credite din sistemul bancar a atins nivelul minim de 32,1 miliarde lei sau cu 15,9 miliarde mai puţin decât maxima din octombrie 2014. Această cădere s-a datorat exclusiv reducerii portofoliului de credite acordat persoanelor juridice. În toată această perioadă, băncile şi-au majorat portofoliul de credite oferite persoanelor fizice, care au crescut de la 5,8 miliarde în octombrie 2014 la 9,1 miliarde lei în august 2018”, mai spune Ioniţă.
Persoanele fizice au diminuat din impactul căderii creditării persoanelor juridice şi drept consecinţă în prezent cota împrumuturilor oferite persoanelor fizice de către sistemul bancar a crescut de la 11,3% în 2014 la 26,9% în august 2018 şi va continua să crească pe tot parcursul acestui an.
Creşterea portofoliului de credite cu 1,7 miliarde lei în acest an se datorează majorării creditelor oferite persoanelor fizice cu 1,37 miliarde lei, iar a persoanelor juridice cu 330 milioane lei. Aproape 70% din această creştere s-a produs în trei luni (vara acestui an), când portofoliul de credite s-a majorat cu 1,15 miliarde lei.
Principalele domenii de creştere a portofoliului de credite sunt: creditele de consum 700 milioane lei, imobiliare 590 milioane lei, agricultura 391 milioane lei, care împreună au asigurat o creştere de aproape 1,7 miliarde lei.
Creditarea economiei atrage şi investiţii mai puţine din partea businessului or, activitatea investiţională este compensată de accelerarea investiţiilor publice. Demararea de către Guvern a unor proiecte, în paralel cu proiectele de asistenţă externă susţin o creştere record a investiţiilor publice. De cealaltă parte, investiţiile private înregistrează o creştere modestă (practic, stagnare), alimentată de incertitudinea politică şi încrederea redusă în rândul investitorilor.
În concluzie, economia Republicii Moldova nu va înregistra un salt spectaculos, ci va rămâne la limita creşterii din anii precedenţi. Economiştii de la Banca Mondială atenţionau anterior că „Creşterea incertitudinii politice şi a tensiunilor geopolitice poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra activităţii în regiune. Mai mult, intensificarea confruntărilor politice între unele state-membre ale UE şi instituţiile UE, inclusiv în domenii precum politica de imigrare şi problemele constituţionale, poate deveni un obstacol pentru investitorii internaţionali”.
Victor URSU
