Moneda naţională a Republicii Moldova a reuşit să atingă recordul ultimilor zece ani faţă de dolarul american pe fundalul cotaţiilor pe pieţele internaţionale 1,29 - 1,31 USD. Experţii economici susţin că o depreciere moderată a leului moldovenesc este benefică pentru exportatori, dar este în detrimentul populaţiei care face achiziţii în valută străină.
La începutul săptămânii curente, leul şi-a continuat cursul de depreciere şi a reuşit să atingă nivelul de 14,15 lei pentru un dolar american, faţă de sfârşitul săptămânii trecute când un dolar costa 14,14 lei.
Printre cele mai mari recorduri ale leului faţă de dolar s-au înregistrat la 28 mai 2003 de 14,1704 lei şi 14,7838 lei la 14 aprilie 2003.
Economistul Stas Madan califică deprecierea leului drept un motiv obiectiv al contextului regional şi al răcirii relaţiilor comerciale cu partenerii din est, ceea ce, oarecum, contribuie la volumele de valută care intră în ţară. În plus, dacă analizăm trendul ultimilor ani, perioada din septembrie e legată şi de careva fluctuaţii sezoniere.
“Pe o perioadă de mai mulţi ani are loc o uşoară creştere, după care urmează o corecţie a cursului. În urma analizei noastre, BNM nu a intervenit, aşa cum a făcut o bună perioadă, prin vânzarea leilor pe piaţă pentru a cumpăra valută. Este o evoluţie firească obiectivă a cursului. Dacă e să privim la statele vecine, de asemenea, se observă o tendinţă de depreciere a monedelor naţionale şi asta pe fundalul aprecierii dolarului american pe pieţele internaţionale. Dacă analizăm coraportul dolar/euro care, la început lunii august era 1,36 la 1, acum s-a ajuns la intervalul de 1,31-1,32. Această tendinţă se observă şi la nivel internaţional, iar în Republica Moldova dolarul este valuta de referinţă şi, respectiv, deja cursul leu-euro se stabileşte prin metoda cros curs”, e de părere Madan.
Economistul susţine că, deşi cursul dolar/euro a înregistrat un asemenea nivel şi acum zece ani, panica pe piaţa valutară nu este atât de mare. Populaţia este mult mai sensibilă atunci când are loc o creştere a monedei unice europene.
De obicei, în urma deprecierii leului moldovenesc, cei mai sensibili sunt petroliştii care reacţionează imediat şi scumpesc carburanţii aşa cum s-a întâmplat de câteva ori de la începutul anului curent. Evident, cei care mai operează scumpiri sunt şi importatorii a tot felul de mărfuri şi produse în condiţiile în care achită mai mult pentru achiziţia dolarilor. În consecinţă, produsele şi serviciile populaţiei ajung să fie mai scumpe.
“Din punct de vedere economic, ar trebui să ne intereseze cursul dolarului, deoarece BNM stabileşte cursul direct faţă de dolar utilizând cotaţiile de pe pieţele internaţionale şi utilizând metoda cros cursului ca să determine cursul leu-euro. De fapt, răspunsul la întrebarea de ce banca centrală nu intervine acum pe piaţă să stabilizeze cursul leul-dolar, este pentru că nu există panică. Pe de altă parte, banca centrală, în urma deprecierii leului este favorizată de evoluţia pe pieţele internaţionale, în condiţiile în care suntem în perioadă preelectorală şi am fost afectaţi de embargoul rusesc. În plus, în această perioadă urmează să vină multe granturi şi finanţări externe, iar această stare a lucrurilor este în avantajul Guvernului”, afirmă Madan.
Întrebat ce va face BNM cu cursul leu-dolar în iarnă, în condiţiile în care Republica Moldova importă resursele energetice în dolari, economistul susţine că urmează să vedem ce va fi. Totul este foarte imprevizibil. În mod normal, cererea pentru valută în iarnă creşte şi am putea avea o depreciere şi mai mare a leului faţă de dolar.
“Din dinamica anului trecut, leul s-a depreciat foarte mult, în acest context, banca centrală şi-a făcut unele rezerve valutare, iar acum va fi nevoită să folosească o parte din ele. De fapt, deprecierea aduce avantaje pe termen scurt. Nu poţi face uz de mecanism pe termen scurt mai ales pentru o ţară precum Republica Moldova unde importurile au o pondere destul de mare în costurile de producţie ale exportatorilor. De fapt, argumentul că au de câştigat exportatorii este bun pe termen scurt, însă, pe termen mediu şi lung – nu prea”, a conchis Madan.
În acelaşi timp, Alexandru Stratan, directorul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, consideră că deprecierea lentă a leului moldovenesc faţă de dolarul american nu ar trebui să creeze temeri sau careva îngrijorări în condiţiile în care fluctuaţiile poartă mai mult un caracter sezonier, ceea ce aduce beneficii exportatorilor, dar ar putea fi o problemă pentru cei care lucrează cu materie perimă importată.
Directorul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică spune că, în condiţiile în care fluctuaţiile valutare oscilează la nivelul de câteva zecimi nu este grav. Important este ca ele să nu fie prea mari. O depreciere a leului în timp este benefică, dar nu trebuie să fie cu salturi mari.
“În ceea ce priveşte consumatorul intern, dacă acesta achită în dolari, desigur că acest lucru îi afectează puterea sa de cumpărare. În acelaşi timp, pentru importul produselor străine vom plăti puţin mai scump. E o monedă cu două feţe. Pe de o parte, cineva are de câştigat, iar pe de altă parte, cineva are de pierdut. Fluctuaţiile în deprecierea sau aprecierea monedei naţionale, dacă nu sunt prea mari, nu ar trebui să creeze careva probleme. Din contra, din perspectiva de lungă durată o depreciere uşoară este benefică pentru cei care produc şi, ulterior, îşi exportă marfa. Dacă ar fi vorba de un salt al leului de la 14 la 15 într-un an, atunci acest lucru ar fi în detrimentul tuturor, iar dacă deprecierea este latentă acest lucru este în favoarea exportatorilor, or amplificarea exporturilor este necesară pentru R. Moldova în condiţiile în care, în prezent, acestea sunt restricţionate din diferite motive”, a mai adăugat Stratan.
Potrivit ultimelor date ale Băncii Naţionale a Moldovei, cursul de schimb oficial nominal al monedei naţionale s-a depreciat atât faţă de dolarul SUA, cât şi faţă de euro, cu 4,2 la sută şi, respectiv, cu 3,3 la sută, comparativ cu finele lunii martie 2014.
În trimestrul II, 2014, deprecierea graduală a cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA s-a produs în condiţiile unor tendinţe nespecifice acestei perioade, caracterizate printr-un grad redus de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice (84,3 la sută), când, de regulă, potrivit evoluţiilor sezoniere consemnate în anii precedenţi, oferta suplinea, practic, în întregime cererea. Pentru comparaţie, în trimestrul II, 2013, gradul de acoperire a cererii prin ofertă a constituit 101,0 la sută.
Pe fondul menţinerii cererii nete de valută din partea agenţilor economici (754,6 milioane dolari SUA), generate de importatorii de resurse energetice, producătorii de produse cerealiere şi oleaginoase, companiile cu capital străin care, în această perioadă achită dividende, oferta netă de valută străină de la persoanele fizice a continuat să se reducă şi pe parcursul trimestrului II, 2014 (cu 13,9 la sută) comparativ cu perioada similară a anului 2013. În poziţie negativă s-a menţinut ritmul de creştere atât a ofertei în euro, cât şi în dolari SUA, iar cel al ofertei în ruble ruseşti a consemnat evoluţii pozitive. Totodată, pe parcursul trimestrului II, 2014, persoanele fizice au optat pentru tezaurizarea valutei străine, astfel încât soldul conturilor curente şi de depozit ale acestora pe parcursul unui trimestru s-au majorat cu 37,6 milioane dolari SUA.
Potrivit declaraţiilor surselor din cadrul Băncii Naţionale, pe parcursul trimestrului II, 2014, BNM a intervenit prin vânzarea a 41,0 milioane dolari SUA, atenuând presiunile de depreciere asupra cursului de schimb. Majoritatea intervenţiilor (36,0 milioane dolari SUA) au fost realizate în luna iunie 2014, când pe piaţa valutară internă s-a produs un decalaj profund între cerere şi ofertă, astfel încât gradul de acoperire a cererii prin ofertă a constituit 76,7 la sută. Gradul de acoperire redus a fost condiţionat de sporirea cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici cu 16,8 la sută, în detrimentul ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice, care s-a diminuat cu 8,2 la sută comparativ cu nivelul indicatorului respectiv în luna iunie 2013.
Victor URSU
