Recesiunea provocată de pandemia de coronavirus va fi „mult mai gravă” decât criza financiară globală de acum un deceniu. Lumea, dar şi afacerile, vor fi altele, după ce învingem virusul. O spun oamenii de afaceri, analiştii, dar şi oamenii politici. Efectele deja se resimt, chiar dacă suntem departe de vârful pandemiei, iar prognozele care se fac nu sunt decât relative într-o lume bântuită de incertitudine.
Este evident că Republica Moldova, care are o economie mică şi deschisă, nu este imună la criză şi un nou val al crizei mondiale o va afecta. Prognozele sunt din cele mai pesimiste. Va fi recesiunea într-adevăr mult mai gravă decât cea din 2008-2009?
Criza din 2008-2009 a urmat exact la un deceniu după cea din 1998- 1999. A fost al doilea val provocat de criza creditelor imobiliare în SUA şi datoriile enorme ce au zguduit unele economii din Europa. Exporturile moldoveneşti au scăzut cu aproape 19,1 la sută, în timp ce importurile au avut o cădere şi mai dramatică, cu 37,1 la sută în 2009 faţă de anul precedent. Produsul Intern Brut „a pierdut” 2,5 miliarde de lei. Prinşi în lupta grea pentru supravieţuire, agenţii economici şi populaţia au devenit mai reticenţi în gestionarea banilor, investiţiile în capital fix s-au redus cu 35 la sută. Criza economică a dus la o scădere dramatică a investiţiilor străine în 2009, de peste cinci ori faţă de anul precedent, până la cel mai jos nivel din ultimii cinci ani – de 128 milioane dolari, se constata în Raportul global al investiţiilor 2011 al Conferinţei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare. Investiţiile străine directe nete (intrările minus ieşirile de capital) în economia naţională au scăzut de la 707,57 milioane de dolari SUA în 2008 la 127,84 milioane în 2009.
Investitorii care au avut probleme în ţările lor au renunţat la planurile de expansiune pe piaţa moldovenească, vărsările în capitalul social s-au redus cu 64,3 la sută, iar participaţiile la capital au scăzut de 2,3 ori faţă de anul precedent.
Deşi în 2009, numărul întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova a crescut cu peste şase la sută faţă de 2008, profitul acestora a scăzut de aproape 2,5 ori, iar numărul angajaţilor – cu circa 30 mii.
Economia a revenit relativ rapid la nivelul dinaintea crizei, unele domenii ca exporturile – peste un an, investiţiile în active imobilizate au atins nivelul din 2008 abia peste cinci ani.
Prin ce se deosebeşte recesiunea provocată de pandemie de criza din 2008-2009? Efortul de a depăşi recesiunea, depus atunci de Guvern şi companii a fost enorm, însă producţia nu a fost oprită. A fost o luptă pentru existenţă, medical vorbind, fără a „interna” economia aflată în suferinţă.
Recesiunea provocată de pandemie este însă fără precedent. Economia s-a oprit. Multe întreprinderi sunt puse sub lacăt. Preşedintele Igor Dodon a declarat în cadrul emisiunii online „Preşedintele răspunde” că „pe durata stării de urgenţă în ţară, când multe întreprinderi nu funcţionează, declinul economic va ajunge la 10-15%. Dar, în general, pentru anul acesta nu aşteptăm o asemenea încetinire a dezvoltării economice a Moldovei şi credem că aceasta nu va depăşi 3-5%”. Potrivit şefului statului, Guvernul deocamdată se ghidează de trei prognoze, potrivit cărora deficitul bugetului în 2020 ar putea constitui 5-7-8 miliarde lei.
„Având în vedere că nu se cunoaşte cât vor dura restricţiile şi cum va evolua pandemia în perioadele imediat următoare, nu putem cuantifica cu exactitate acceptabilă impactul economic al pandemiei, însă ne putem aştepta la un şoc chiar mai puternic faţă de criza din 2009, iar PIB-ul ar putea scădea chiar şi cu circa 10% numai în 2020”, apreciază experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. Alţi economişti lansează prognoze şi mai pesimiste, care arată o scădere de până la 30 la sută.
Aşadar, spre deosebire de criza din 2008-2009, economia va trebui repornită. Cât va dura relansarea, un an, doi sau mai mulţi, este greu de prognozat odată ce nu se vede sfârşitul pandemiei, iar unii specialişti vorbesc despre al doilea val al acesteia. Cel mai probabil primii care îşi vor repune pe roate afacerea vor fi companiile mari, cu o capacitate financiară mai puternică, cu un management mai performant, dar şi cei care s-au reorientat în aceste vremuri de restrişte.
Guvernul a venit cu un pachet de susţinere a întreprinderilor şi cetăţenilor. Cabinetul Chicu a decis subvenţionarea integrală din bugetul public a impozitelor salariale în cazul angajaţilor, activitatea cărora a fost sistată, urmare a deciziilor în cadrul stării de urgenţă. Pentru angajaţii agenţilor economici afectaţi indirect vor fi recuperate 60% din impozitele salariale. Pe durata stării de urgenţă vor beneficia de ajutor de şomaj în mărime de 2775 de lei toţi cei care se vor adresa la Agenţia Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă. A fost decisă reducerea cotei TVA pentru întreprinderile care activează în industria HoReCa de la 20% la 15%. Au fost operate modificări în administrarea taxelor prin comprimarea a 6 taxe separate în 3.
Se află în curs de elaborare şi alte acţiuni de susţinere a agenţilor economici pe timp de criză. Nu vor fi lăsate la nevoie nici IMM-urile, care au cel mai mult de suferit în urma sistării activităţii. Există programe în derulare, dar şi ajutorul extern anunţat va fi orientat spre depăşirea recesiunii.
Însă, este clar că vor fi pierderi. Criza va face o „selecţie naturală” în sectorul privat, lăsând în viaţă acele companii care au avut manageri mai abili, care au reuşit să-şi restructureze la timp operaţiunile, care şi-au făcut curăţenie în propria ogradă. În aprilie 2019, ziarul „Capital Market” scria despre o nouă eventuală criză şi se întreba în ce măsură sunt pregătite companiile de aceasta. Dacă, pentru orice eventualitate, au un plan anticriză. Este greu de presupus că pe fondul euforiei creşterilor din ultimii ani, cineva se gândea că va veni o nouă recesiune.
Recesiunea ce va urma va fi o nouă lecţie pentru economie, în general, şi business, în particular. Vom învăţa această lecţie înainte de a da peste noi o nouă criză?
Are deplină dreptate premierul Ion Chicu când afirmă că actuala perioadă de suspendare a activităţilor economice din Republica Moldova va schimba mult conceptul de a face business, acesta urmând să pună mai mult accentul pe tehnologiile informaţionale, pe lucrul de la distanţă şi pe livrările online. „Noi la situaţia de până în 1 martie 2020 nu mai revenim niciodată. Se vor schimba abordările, se vor schimba modelele de business, orânduirea, dacă doriţi, şi ordinea se va schimba”, a declarat prim-ministrul în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune.
Şi mulţi antreprenori s-au reorientat. În primul rând cei din IT, mulţi dintre care şi până acum lucrau de la distanţă, iar pe timp de criză întregul domeniu s-a mutat la domiciliu. Vânzările online au crescut cu 50% în perioada de carantină. Antreprenorii locali îşi pot vinde produsele şi serviciile pe o nouă piaţă online – „Iarmarocul IMM-urilor”. Platforma a fost deschisă la iniţiativa Ministerului Economiei şi Infrastructurii de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. În doar câteva zile de la deschidere, în grupul „Iarmarocul IMM-urilor” s-au înscris peste două mii de antreprenori din toată ţara. Pe reţelele de socializare au apărut mai multe grupuri gen „IMM vs Corona”, „Sprijinim producătorii locali în timp de Criză”, „Susţinem afacerile locale Redescoperă Moldova” şi altele. Este o oportunitate şi pentru cei care ar dori să creeze o firmă de livrări la domiciliu.
Domenii ca transport, hoteluri, restaurante, construcţii, industria automotive şi altele nu-şi pot trimite angajaţii să lucreze de acasă sau să facă vânzări pe Internet. Ceea ce ar trebui să-i preocupe pe oamenii de afaceri din aceste domenii e să nu-şi piardă angajaţii, să regândească afacerea, să nu neglijeze complet costurile, să crească competitivitatea şi să iasă din criză mai puternici. Motoarele pot fi repornite doar dacă mai ai benzină şi ştii cum să o foloseşti, pentru ca, ajuns la o benzinărie, să porneşti după aceasta în viteză.
De fiecare dată, pe timp de criză, ne convingem că, dacă fiecare manager ar fi acţionat responsabil şi ar fi vegheat la costurile proprii, nici nu ar fi fost nevoie de ajutor de la stat. Şansele fiecăruia sunt mai mari dacă au programe coerente şi strategii pe termen mediu şi lung. Chiar dacă ne aflăm în mare dificultate, generată de pandemie, şi suntem încă în pragul recesiunii, un apel, la prima vedere straniu, nu ar trebui neglijat: „Pregătiţi-vă acum pentru următoarea criză”.
Vlad Bercu
