Reducerea ratei de bază de către BNM este un semnal privind viitoarea direcţie a politicii monetare, pentru că, în mod direct, o asemenea reducere nu poate influenţa ratele de pe piaţă, susţine expertul economic Ion Tornea.
Potrivit lui, aceasta este mai mult o chestie psihologică pentru actorii de pe piaţa monetară să-i îndemne cumva să reducă ratele.
“Cred că BNM are o politică monetară destul de prudentă, chiar una destul de dură când a majorat rata de refinanţare. În viitorul apropiat nu cred că va relaxa foarte mult politica monetară. Totul depinde de cum va evolua rata inflaţiei. Dacă inflaţia se va reduce cu tempouri mai mari, atunci ne-am putea aştepta la o reducere mai semnificativă a scăderii ratei de refinanţare”, a explicat Tornea.
El spune că fără semnale puternice din partea economiei, BNM nu va opera reduceri ale ratei de refinanţare.
“Reducerea ratei de bază este un semnal că în luna ianuarie inflaţia s-a redus, dar temerea este legată de fluctuaţiile de pe piaţa valutară. De aceea ei nu vor să relaxeze prea tare politica monetară pentru a nu elibera un volum mare de lichidităţi care ar influenţa piaţa şi cursul valutar. În condiţiile în care va fi redusă rata rezervelor obligatorii, pe piaţă va fi eliberat un volum mare de lichidităţi care ar pune presiune pe leu”, a precizat Tornea.
În opinia lui, atâta timp cât nu putem avea semnale clare de redresare a economiei, lichidităţile care vor fi eliberate au şanse să nimerească pe piaţa valutară şi nu vor fi absorbite de economie prin credite.
Banca Naţională spune că în prima lună a anului s-au temperat presiunile inflaţioniste.
“Dinamica nefavorabilă a comerţului extern şi a producţiei agricole în trimestrul IV 2015 semnalează continuarea contractării activităţii economice în perioada de referinţă şi relevă sporirea graduală a presiunilor dezinflaţioniste din partea cererii agregate. Astfel, exporturile au scăzut, faţă de perioada similară a anului 2014, cu 13,6 la sută, iar importurile – cu 29,4 la sută. Producţia agricolă s-a diminuat cu 19,1 la sută. Din perspectiva cererii de consum, în trimestrul IV 2015, ritmul anual de creştere al salariului mediu real pe economie a constituit minus 6,2 la sută, fiind cu 5,8 puncte procentuale inferior celui din trimestrul III 2015. Transferurile de mijloace băneşti în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor din Republica Moldova s-au redus în luna ianuarie 2016 cu 16,2 la sută faţă de ianuarie 2015”, se arată în informaţia BNM.
BNM susţine că, la finele lunii ianuarie 2016, soldul creditelor acordate economiei s-a diminuat cu 9,6 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2015. Soldul depozitelor a consemnat o diminuare de 7,0 la sută. În acelaşi timp, ratele medii ale dobânzilor practicate de bănci la operaţiunile în monedă naţională, în luna ianuarie 2016, au înregistrat o uşoară creştere. Astfel, rata medie a dobânzii la portofoliul de credite s-a majorat nesemnificativ cu 0,03 puncte procentuale faţă de luna anterioară, constituind 13,61 la sută. Rata medie a dobânzii aferentă depozitelor în lei a constituit 14,75 la sută, fiind în creştere cu 0,59 puncte procentuale faţă de decembrie 2015.
Banca centrală spune că politica monetară continuă să fie influenţată de riscurile şi incertitudinile asociate evoluţiilor din mediul extern şi intern. Riscurile externe la adresa inflaţiei rămân ridicate şi au ca sursă activitatea economică slabă din ţările zonei euro şi continuarea recesiunii din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova. Propagarea riscurilor externe se efectuează prin canalul remiterilor populaţiei şi cel al comerţului extern cu implicaţii asupra diminuării pe termen scurt a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni, ceea ce se reflectă în dinamica ulterioară a inflaţiei. Potenţialele riscuri la adresa inflaţiei de provenienţă internă decurg din amânarea aprobării politicii fiscale pentru anul 2016 şi incertitudinile cu privire la conduita politicii fiscale.
Pe de altă parte, evoluţia preţurilor la resursele energetice şi la produsele alimentare pe pieţele internaţionale temperează presiunile inflaţioniste. Astfel, în urma analizei balanţei riscurilor, se anticipează un proces de reducere graduală a ritmului anual de creştere a preţurilor, inclusiv datorită bazei înalte de comparaţie din anul 2015.
În ultimul Raport asupra Inflaţiei, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, spunea că deviaţia PIB va înregistra în continuare o dinamică negativă pe întregul interval de prognoză. Aceasta va încerca în două rânduri o recuperare lentă, dar va continua să se afle în palierul negativ, semnificativ sub nivelul său potenţial. Plasarea activităţii economice sub nivelul său potenţial, pe termen mediu, va determina presiuni dezinflaţioniste sporite din partea cererii interne. BNM a revizuit în scădere prognoza inflaţiei pentru anii 2016 şi 2017.
În acelaşi timp, ritmul anual al Indicelui Preţurilor de Consum, conform proiecţiei curente, va înregistra nivelul de 10,1 la sută pentru anul 2016 şi de 6,6 la sută în anul 2017. Proiecţia inflaţiei medii anuale pentru 2016 este cu 1,8 puncte procentuale în scădere faţă de cea publicată în luna noiembrie 2015. Conform proiecţiei, rata anuală a inflaţiei va reveni în intervalul de variaţie a ţintei inflaţiei în trimestrul III 2017. Valoarea maximă va fi înregistrată în trimestrul I 2016, constituind 12,4 la sută. Reconfigurarea proiecţiei ratei anuale a inflaţiei pentru 2016 este determinată de contribuţiile inferioare din partea preţurilor reglementate, a preţurilor la combustibili şi a preţurilor la produsele alimentare, aceste efecte fiind echilibrate de contribuţia uşor superioară a inflaţiei de bază. Pentru anul 2017 reconfigurarea este generată de contribuţiile superioare din partea inflaţiei de bază şi a preţurilor la produsele alimentare.
Deprecierea monedei naţionale a lăsat o amprentă semnificativă şi asupra preţurilor reglementate prin impactul pe care l-a avut asupra preţurilor la medicamente, dar mai ales, fiind cauza principala invocată la aprobarea noilor tarife la energia electrică şi la gazul din reţea din vara anului 2015.
Valoarea efectivă de 13,4 la sută a inflaţiei anuale din trimestrul IV 2015 este identică cu cea anticipată în cadrul rundei de prognozare aferentă Raportului asupra inflaţiei nr. 4, 2015 şi, prin urmare, abaterea prognozei este una nulă. Totuşi, pe subcomponente s-au înregistrat unele abateri minore, care, însă, au avut sensuri opuse, compensându-se reciproc. În trimestrul IV 2015, rata anuală a indicelui preţului producţiei industriale s-a majorat până la nivelul de 8,9 la sută.
“Sensibilitatea exagerată a moldovenilor faţă de evoluţiile cursului valutar, precum şi anticipările pesimiste privind dinamica economică, cauzează eficienţă redusă a măsurilor dure de politică monetară. Majorarea ratelor instrumentelor de politică monetară nu a determinat creşterea plasării disponibilităţilor în MDL în depozite bancare. Totodată, neîncrederea în sectorul bancar determină populaţia să renunţe, inclusiv, şi la deschiderea noilor depozite în valută. Augmentarea acestor evoluţii ar putea crea presiuni majore asupra nivelurilor de lichiditate din sectorul bancar”, susţin economiştii de la Expert Grup.
Victor URSU
