Investiţiile în active imobilizate au crescut, în primul trimestru 2019, cu un sfert. Peste 3,2 miliarde de lei au fost investite în clădiri, rezidenţiale şi nerezidenţiale, maşini şi utilaje, transport.
De ce ar trebui să ne bucure aceste statistici oficiale? Cu ce ele sunt mai optimiste decât alte creşteri? Pentru că, dincolo de cifre, care impresionează, e vorba de ziua de mâine. Nu e numaidecât să ai studii academice să înţelegi că investiţiile de astăzi se capitalizează într-un viitor mai bun. Fie că ridici o casă, fie că cumperi utilaje sau mijloace de transport.
Creşterea în active imobilizate sau, altfel spus, pe termen lung, mai arată că oamenii de afaceri au încredere că şi mâine, şi poimâine lucrurile vor merge bine. Că va fi stabilitate. Şi că nu există riscul să piardă banii investiţi.
Biroul Naţional de Statistică (BNS) anunţă că investiţiile în imobilizări necorporale au crescut cu 68,1 la sută în primul trimestru 2019, faţă de perioada similară a anului precedent. Iar investiţiile în imobilizări corporale, ceea ce ar însemna clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, construcţii inginereşti, maşini, utilaje, mijloace de transport, s-au majorat cu 24,1 la sută şi a reprezentat, de fapt, grosul investiţiilor cu o cifră de 3,15 miliarde de lei în ianuarie-martie 2018.
Statisticienii notează că pe tipuri de imobilizări corporale, se evidenţiază creşteri ale volumului investiţiilor în mijloace de transport, cu 45,6 la sută; construcţii inginereşti cu 38,6 la sută; maşini, utilaje, instalaţii de transmisie cu 23,7 la sută; clădiri rezidenţiale cu 14,2 la sută; clădiri nerezidenţiale cu 9,2 la sută.
Sursele bugetare (bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale) au însumat în ianuarie-martie 2019 – 387,9 milioane de lei, ceea ce constituie de 2,1 ori mai mult faţă de perioada similară a anului 2018. Datele BNS mai arată că investiţiile private s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei.
Şi în 2018 companiile private au investit mai mult în active pe termen lung în condiţiile unui cadru macroeconomic mai stabil. Oamenii de afaceri au investit în active imobilizate 14,5 miliarde lei, cu 2,6 la sută mai mult decât în anul precedent, arată datele BNS.
Investiţiile private în active pe termen lung, realizate în anul trecut, depăşesc cu aproape 6 miliarde lei nivelul din anul 2015, când s-a înregistrat o scădere drastică a investiţiilor de 20,8 la sută. 2018 este primul an din ultimii cinci când a fost înregistrată creştere.
Experţii economici afirmă că investiţiile în activele materiale pe termen lung efectuate din sursele proprii ale agenţilor economici, acest indicator fiind unul dintre factorii decisivi care pot asigura creşterea şi bunăstarea economică din ţară, a fost stimulat şi de creşterea considerabilă a investiţiilor din banii publici. Investiţiile de la bugetul de stat au crescut în anul trecut cu 94,5 la sută faţă de anul precedent, iar cele finanţate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, cu 15,7 la sută. În total, din banii publici s-au făcut investiţii de 4,2 miliarde de lei. Ceea ce contează mult în cazul acesta este faptul că oamenii de afaceri nu mai ezită când vor să pornească un proiect atunci când văd că şi statul investeşte mai mult.
Investiţiile în active materiale pe termen lung per total au revenit în 2018 pe o creştere de 12,3 la sută, după avansul de 1,3 la sută în 2017 şi doi ani precedenţi de recesiune. Investiţiile în active imobilizate s-au ridicat la 24,2 miliarde lei, faţă de 21 miliarde lei, în anul precedent.
Majorarea volumului de investiţii în anul trecut a fost determinată de extinderea finanţării proiectelor investiţionale ale statului, creşterii veniturilor publice, precum şi apariţiei premiselor pentru relansarea creditării economiei naţionale.
După tipurile de active, în anul 2018 au fost înregistrate creşteri esenţiale ale investiţiilor în construcţii inginereşti – cu 28,2 la sută, mijloace de transport – 18,7 la sută, clădiri nerezidenţiale – cu 8,7 la sută, maşini şi utilaje – cu 6,1 la sută. Investiţiile în aceste domenii au influenţat creşterea volumului total de investiţii în active imobilizate, care cuprind atât investiţiile în active materiale (clădiri, maşini, utilaje), cât şi cele nemateriale (drepturi de proprietate intelectuală, programe informatice).
Din volumul total al investiţiilor realizate în ianuarie-decembrie 2018, investiţiile în maşini, utilaje, instalaţii de transmisie rămân în continuare cu cea mai mare pondere – 30,2 la sută, constată statisticienii.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii prognozează pentru anul 2018 o creştere a investiţiilor în active materiale pe termen lung cu 3,3 la sută, iar în următorii doi ani cu 4,0 la sută, până la 29,9 miliarde lei în anul 2020.
După o perioadă de stagnare, sfârşitul anului 2018 înregistrează o dinamizare a procesului investiţional. Totuşi, formarea brută de capital fix este în mare măsură determinată de programele de investiţii publice, unele din acestea având o puternică tentă electorală. De cealaltă parte, firmele prezintă în continuare o oarecare doză de precauţie, rezultatele palpabile ale reformei fiscale încă lăsându-se aşteptate, sunt de părere economiştii de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.
Mediul investiţional şi cel de afaceri sunt două condiţii atunci când e vorba de a derula un nou proiect investiţional.
Ultimul studiu al Băncii Mondiale “Costul reglementării de stat a activităţii de întreprinzător 2018”, lansat în săptămâna trecută, arată, însă, că în pofida reformelor, costul desfăşurării afacerii în anul 2018 a înregistrat o uşoară creştere. Indicatorul general de timp, care descrie percepţia managerilor despre nivelul implicării statutului în activitatea întreprinderii, a crescut de la 7,9 la 10,2 la sută.
Studiul arată că a scăzut ponderea celor ce au observat înrăutăţiri în mediul de afaceri, scăzând însă şi ponderea celor ce au afirmat contrariul.
Datele mai indică faptul că certificarea produselor la import durează în medie 3,7 zile, faţă de 5,7 zile în 2017. Totodată, costul de obţinere a certificatului s-a diminuat de la 237 la 109 dolari. De asemenea, în 2018 a scăzut numărul controalelor, însă a crescut durata lor. Aproximativ 22 la sută din persoanele intervievate în cadrul studiului consideră că procedurile privind controalele au devenit mai “prietenoase” în anul 2018. Potrivit Băncii Mondiale, întreprinderile simt mai puţină presiune din partea controalelor: circa 35 la sută din respondenţi au menţionat că au fost inspectaţi mai rar.
Studiul arată că au fost înregistrate şi progrese la capitolul crearea afacerilor. Acest lucru s-ar datora reformei cadrului de reglementare a mediului de afaceri, iniţiată în 2016. În rezultatul procesului de revizuire şi optimizare a actelor permisive eliberate de către autorităţi, numărul acestora a fost redus de la 416 la 152. În total, au fost eliminate 265 acte permisive, ceea ce a permis reducerea poverii administrative asupra mediului de afaceri cu aproape 70 la sută.
Un alt progres menţionat în studiu este implementarea Ghişeului Unic. Datele arată că din totalul de 152 de acte permisive prevăzute de legislaţie au fost elaborate, aprobate şi testate paşapoarte pentru 128 acte permisive sau 84% din totalul actelor permisive; 43 de acte permisive din 128 testate se eliberează prin SIA GEAP sau 28% din 152 acte permisive; 17 autorităţi emitente de acte permisive din numărul total de 31 autorităţi eliberează acte permisive prin SIA GEAP (55%).
Reprezentanţii Ministerului Economiei au declarat că aceste progrese se datorează procedurilor simplificate şi accesibile de înregistrare a companiilor, sistemului informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), procedurii simplificate de notificare privind iniţierea activităţii de comerţ, numărului redus de licenţe, diminuării controalelor de stat şi a costurilor pentru obţinerea certificatelor sanitare, precum şi scăderii ponderii întreprinderilor ale căror preţuri sunt reglementate de către stat.
Studiul “Costul reglementării de stat a activităţii de întreprinzător 2018” a fost realizat de Grupul Banca Mondială cu suportul Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi s-a efectuat în baza unui sondaj, realizat la 630 de întreprinderi care reflectă structura economiei naţionale. Costul reglementării de stat a activităţii întreprinderilor se efectuează anual, fiind al 17-lea de acest tip.
Vlad Bercu
