În luna iunie inflaţia şi-a continuat trendul descendent de la 4,7% în luna martie curent până la 3,2%. Această evoluţie s-a datorat preponderent, micşorării preţurilor reglementate şi creşterii preţurilor la produsele alimentare, fiind susţinută şi de aprecierea MDL faţă de principalele valute de referinţă. Prognoza inflaţiei pe termen mediu prevede o descreştere a ratei inflaţiei până la sfârşitul anului curent şi revenirea la limita de sus a intervalului de variaţie în 2019. Astfel, inflaţia va constitui 1,9% în anul 2018 şi 6,5% în 2019.
Vulnerabilitatea preţurilor la produsele agricole autohtone faţă de condiţiile meteorologice, dar şi incertitudinea ajustării tarifelor reglementate (gaz şi lumină) ar putea genera noi scumpiri în anul 2019, potrivit estimărilor Băncii Naţionale făcute în “Raportul asupra inflaţiei”.
Experienţa ultimilor ani arată că preţurile la fructele şi legumele autohtone sunt afectate de condiţiile meteorologice adverse cum ar fi îngheţuri, secetă, precipitaţii abundente, precum şi de costurile asociate recoltării, transportării, depozitării, dar şi comercializării acestora în pieţele din ţară. În cazul apariţiei unor condiţii secetoase sau a unor precipitaţii mai pronunţate, acest fapt ar rezulta în creşterea peste prognoze a preţurilor la produsele alimentare în următoarele luni. Recolta din anii 2018 şi 2019 şi, respectiv, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în cea mai mare parte, de condiţiile agrometeorologice din anul curent şi anul viitor. Această informaţie, însă, nu poate fi anticipată, astfel, atribuind prognozei preţurilor la produsele alimentare în anii 2018 şi 2019 un grad înalt de incertitudine.
De asemenea, sunt aşteptate majorări importante de tarife la anumite servicii pe parcursul anului 2019 ca urmare a unor preţuri mai mari pentru resursele energetice, a unei traiectorii mai depreciate a ratei de schimb asumate în prognoză, dar şi a unor devieri financiare în anumite sectoare ale economiei autohtone. “Având în vedere că tarifele la unele servicii reglementate au un impact social asupra populaţiei, momentul ajustării acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici, dar şi de urmărire a unor obiective sociale sau politice de către decidenţii implicaţi. Prin urmare, momentul şi magnitudinea ajustărilor de tarife nu poate fi estimată cu un grad suficient de încredere (incertitudine)”, a explicat primviceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu la prezentarea prognozei asupra inflaţie.
Lichiditatea din sistemul bancar moldovenesc continuă să se menţină la un nivel ridicat – 9,2 miliarde de lei ca urmare a cererii anemice din partea businessului, dar şi a reticenţei băncilor de acordare a împrumuturilor pe fundalul unei rate înalte a neperformantelor.
Astfel, instituţiile financiare vor continua să-şi plaseze bani în VMS şi CBN, ceea ce va genera majorarea lichidităţii. Or, lichiditatea excesivă poate genera presiuni inflaţioniste. “Nivelul de lichidităţi în condiţiile gestionării echilibrate a politicii monetare şi macroeconomice are potenţialul de a contribui la creşterea economiei – preponderent, prin acordarea creditelor la rate competitive”, a precizat primviceguvernatorul.
Pentru a menţine la un nivel adecvat lichiditatea din bănci ca să nu perturbe piaţa, banca centrală a intervenit şi prin cumpărări de valută în perioada aprilie-iunie 2018. Pe parcursul perioadei de referinţă, volumul tranzacţiilor Băncii Naţionale a Moldovei (exclusiv swap) efectuate pe piaţa valutară interbancară contra lei moldoveneşti, la data valutei, a constituit 41,82 milioane dolari SUA, dintre care intervenţii de cumpărare în valoare de 41,1 milioane dolari SUA, convertiri valutare sub formă de cumpărări cu instituţia Băncii Mondiale (BIRD şi AID) în sumă de 0,67 milioane dolari SUA, procurarea de numerar în suma de 0,04 milioane dolari SUA, care reprezintă echivalentul a 0,03 milioane euro şi procurarea de numerar în suma de 0,01 milioane dolari SUA, care reprezintă echivalentul a 0,06 milioane lei româneşti. Totodată, în perioada de gestiune, BNM a efectuat operaţiunea de tip swap de vânzare în sumă de 4,00 milioane dolari SUA.
Totodată, Vladimir Munteanu a declarat că “sistarea finanţării de 100 mil. de euro din partea UE, programată pentru anul 2018 va crea presiuni asupra executării şi finanţării bugetului de stat în limitele prognozate pe parcursul anului 2018 şi va avea un caracter dezinflaţionist”.
Dincolo de cifrele inflaţiei, raportul arată o serie de aspecte ce ţin de evoluţia economiei reale. Astfel, un capitol este al cererii şi ofertei pe piaţa autohtonă. Dinamica ascendentă a activităţii economice a continuat în trimestrul I 2018, conform aşteptărilor din cadrul rundei precedente de prognoză, însă ritmul creşterii a fost unul mai temperat.
Astfel, raportul BNM vorbeşte despre dinamica pozitivă a consumului gospodăriilor populaţiei care a continuat şi la începutul anului curent, dar cu un ritm mai temperat. În acest fel, ritmul anual al consumului final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat un nivel de 4,3%, fiind cu 3,1 p.p. inferior celui din trimestrul IV 2017. Dinamica pozitivă a consumului populaţiei în primul trimestru 2018 a fost determinată, în cea mai mare parte, de creşterea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor cu 4,2% şi de majorarea cheltuielilor pentru procurarea serviciilor cu 2,8%.
Raportul arată că exporturile moldoveneşti şi-au menţinut tendinţa ascendentă înregistrată în anul trecut susţinută preponderent de performanţa sectorului agricol, dar şi de o cerere majorată din partea UE. Totodată sunt indicate şi anumite probleme. După o perioadă de cinci trimestre în care exporturile către ţările CSI au contribuit pozitiv la evoluţia exporturilor totale, în trimestrul II 2018 dinamica acestora a coborât, contribuind la temperarea ratei anuale a exporturilor.
Cu o precizare interesantă, datele privind inflaţia arată că economia moldovenească dă primele semne de înviorare în comerţul intern. Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul a consemnat o majorare medie de 8,4%, cu 2,0 p.p. superioară în trimestrul doi faţă de trimestrul precedent.
Totodată, cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate populaţiei a înregistrat, în primele două luni ale trimestrului doi 2018, o creştere medie de 11,8%, fiind cu 4,6 p.p. mai mare comparativ cu trimestrul I 2018. În primele două luni ale trimestrului II 2018, cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata a consemnat o creştere medie de 14,9% cu 8,6 p.p. mai mult. Totodată, cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate întreprinderilor a înregistrat, în perioada de referinţă, o majorare medie de 3,1%, fiind cu 0,5 p.p. inferioară ratei anuale din trimestrul precedent.
La capitolul forţa de muncă, evoluţiile nu dau motive de optimism. În primul rând, pentru că numărul populaţiei ocupate a rămas la nivelul de la începutul anului precedent, în timp ce numărul şomerilor s-a diminuat, fapt ce a determinat o dinamică negativă populaţiei economic active. Populaţia ocupată s-a redus în comerţ (-7,9%), construcţii (-13,9%) şi transport (-5,6%). În acelaşi timp, reducerea a fost compensată de majorarea de 6,7%, faţă de trimestrul I 2017 a populaţiei ocupate în sectorul agricol.
În concluzie, dincolo de cifrele de inflaţie, fără precedent pentru Republica Moldova, în economie există încă destule probleme: productivitatatea nu creşte, industria bate pasul pe loc. Economia rămâne strict dependentă de agricultură cu riscuri sporite pentru volumul producţiei în lipsa investiţiilor şi a pieţelor de comercializare a producţiei.
Victor URSU
