În anul 2015 ne putem aştepta la majorarea costului creditelor ca urmare a majorării ratei inflaţiei, după ce BNM a revizuit în creştere prognoza asupra inflaţiei pentru anul 2014 şi 2015 cu 0,2 puncte procentuale şi, respectiv, 1,1 puncte procentuale faţă de prognoza precedentă. Astfel, potrivit estimărilor Băncii centrale, inflaţia în 2014 va constitui 4,9%, iar în 2015 – 4,6%.
De obicei, costurile generate de majorarea preţurilor influenţează păstrarea banilor în numerar şi depozitele la vedere. Este vorba de reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi de majorarea costurilor păstrării banilor cash în schimbul investirii sau plasării în depozite bancare. În septembrie curent, rata anuală a inflaţiei a constituit 4,8%, iar rata medie la depozitele în monedă naţională a alcătuit 5,81%, ceea ce înseamnă că rata medie pentru plasamentele bancare a fost mai mare cu un punct procentual faţă de rata anuală a inflaţiei. Or, majorarea prognozei inflaţiei pentru anii 2014 şi 2015 ar putea aduce şi majorări ale dobânzilor pentru împrumuturile în lei.
Pe lângă costurile imediate asociate cu creşterea preţurilor, aceasta presupune şi un şir de pericole pe termen mediu şi lung care sunt prezentate în continuare.
“Distorsionarea activităţii economice. Se atestă impactul negativ pe termen mediu şi lung al fenomenului inflaţionist asupra sectorului industrial, servicii şi agricultură. Astfel, pentru industrie se observă că efectele benefice în rezultatul creşterii preţurilor (asociate cu creşterea veniturilor) se menţin timp de circa 2 trimestre, după care urmează o perioadă lungă de contracţie. O tendinţă similară caracterizează şi activitatea agricolă, unde creşterea preţurilor este avantajoasă pentru fermieri o perioadă foarte scurtă de timp. În cazul serviciilor, creşterea preţurilor presupune efecte strict negative, însă magnitudinea contracţiei este practic de două ori mai mică”, explică economistul Eugen Chiruţa.
În ansamblu, simulările relevă faptul că inflaţia nu poate fi considerată drept un “rău necesar” relansării economice. Mai curând, aceasta distorsionează persistent activitatea economică datorită erodării capacităţii de cumpărare a populaţiei, imposibilităţii constituirii contractelor pe termene mai lungi de timp, precum şi a factorilor enunţaţi în continuare.
Chiruţa afirmă că majorarea preţurilor este una din principalele cauze ale costului înalt al creditelor bancare, care, la rândul ei, constituie o problemă importantă pentru economia moldovenească. În medie, creşterea preţurilor cu 1 p.p. contribuie la creşterea ratei reale medii a creditelor cu 0,6 p.p. Aceasta se explică prin faptul că inflaţia implică o redistribuire a resurselor de la creditori spre debitori. Prin urmare, în asemenea condiţii băncile aplică prime de risc care sunt printre cele mai ridicate din regiune, fapt ce explică parţial cauza costului înalt al creditelor bancare şi, respectiv, accesul limitat al sectorului real la aceste lichidităţi. Astfel, dacă în anul 2015 vom avea o inflaţie mai mare cu 1,1 p.p., am putea avea o majorare a ratei la împrumuturile în lei cu circa 0,6%.
La prezentarea raportului asupra inflaţiei, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu atrăgea atenţia asupra faptului că bancherii trebuie să menţină dobânda pentru depozite mai mare faţă de rata inflaţiei pentru a nu descuraja populaţia în crearea plasamentelor bancare. Ceea ce înseamnă că, inevitabil, în urma majorării prognozei inflaţiei, pentru a nu descuraja economisirile populaţiei, bancherii vor majora bonificaţiile pentru depozite şi, respectiv, vor creşte şi ratele pentru credite.
În general, inflaţia nu este nimic altceva decât preţul plătit pentru utilizarea unei anumite valute. Astfel, creşterea preţurilor contribuie nu doar la erodarea puterii de cumpărare a populaţiei, dar şi a încrederii în moneda naţională. Aceasta explică nivelul tradiţional înalt al valutizării economiilor populaţiei (circa jumătate din depozitele bancare sunt exprimate în valută străină), fapt ce, la rândul său, afectează negativ eficienţa politicii monetare.
Economistul Eugen Chiruţa susţine că, prin urmare, pericolele creşterii preţurilor, atât sub aspect social, cât şi economic, sunt incontestabile, fapt ce subminează calitatea şi durabilitatea actualei relansări economice, care este asociată cu un pronunţat fenomen inflaţionist. “În vederea soluţionării problemei respective este necesară conjugarea eforturilor autorităţii monetare şi a puterii executive. Astfel, luând în consideraţie faptul că inflaţia pe termen lung este un fenomen pur monetar, Banca centrală, care ţinteşte inflaţia, ar trebui să fie mai asertivă în raport cu actualele presiuni inflaţioniste. Dacă autoritatea monetară este responsabilă de problema creşterii preţurilor, atunci Ministerul Economiei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei şi alte instituţii de resort ar trebui implicate mai activ în atenuarea problemei nivelului preţurilor. Astfel, înlăturarea unor eventuale înţelegeri de cartel, aranjamente oligopoliste şi alte măsuri de protecţie aplicate de unii agenţi economici ar putea diminua esenţial nivelul preţurilor la multe produse alimentare care, la moment, sunt superioare ţărilor din regiune”, a precizat Chiruţa.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională, în luna septembrie 2014, a constituit 10,97%, diminuându-se cu 0,82 puncte procentuale faţă de perioada respectivă a anului precedent. În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,31 puncte procentuale.
Creditele acordate cu termen de la 2 până la 5 ani au continuat să rămână cele mai atractive, ponderea lor constituind 47,3% în septembrie 2014 din volumul total al creditelor în monedă naţională şi au fost acordate, în medie, cu o rată de 10,84% (în creştere cu 0,31 puncte procentuale faţă de luna anterioară). Cea mai mare parte a creditelor noi acordate în monedă naţională le-a revenit creditelor cu o rată medie de 10,57% persoanelor juridice, care au deţinut 76,6% din volumul total al creditelor acordate în monedă naţională. În acelaşi timp, rata medie la creditele destinate persoanelor fizice a constituit 12,29%.
În ceea ce priveşte soldul total al împrumuturilor în lei moldoveneşti, acesta a constituit 1,774 miliarde de lei. Aproximativ 75% din împrumuturi fiind acordate persoanelor juridice. Persoanele fizice s-au împrumutat de la bănci cu 415,356 mil. de lei, dintre care 88,3 mil. de lei au fost creditele pentru imobil, iar 253,4 mil. de lei au fost împrumuturile pentru consum.
Statisticile Băncii centrale arată că în luna septembrie 2014, soldul depozitelor în lei (16742,6 milioane lei) a fost în scădere cu 0,6% faţă de ultima lună din trimestrul precedent, totuşi a fost înregistrat un ritm pozitiv al creşterii anuale de 5,1%. Trendul depozitelor în lei a fost determinat de evoluţia plasamentelor atrase de la populaţie, cărora le-a revenit o pondere de 85,9% din portofoliul total de depozite în monedă naţională. La finele trimestrului III, 2014, soldul acestora a constituit 14374,0 milioane lei, în creştere cu 5,0 la sută faţă de finele lunii septembrie 2013. Depozitele în lei atrase de la persoanele juridice au deţinut o creştere anuală negativă de 5,3%, ponderea acestora în portofoliul total de depozite atrase pe parcursul ultimilor 12 luni nu s-a modificat, înregistrând 14,1% din portofoliu.
Victor URSU
