În decembrie 2011, Guvernul a aprobat proiectul de Lege cu privire la organizaţiile financiare nebancare, dar şi unele modificări la Legea cu privire la leasing. Astfel, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) este organul de reglementare şi supraveghere a activităţii participanţilor la operaţiunile de leasing. Am încercat să aflăm de la jucătorii pieţei care este importanţa reglementării acestui sector şi care ar putea fi impactul ei asupra industriei de leasing în general.
„Supravegherea publică a industriei de leasing trebuie privită ca o parte integră a sectorului financiar nebancar. Consider că noua lege permite ca leasingul să devină un instrument financiar important pentru dezvoltarea afacerilor. Dar mai sunt şi alte avantaje, precum sporirea accesului la resursele financiare şi, respectiv, reducerea costurilor acestora. Industria de leasing poate căpăta o mai mare atractivitate pentru investitorii străini, acest lucru mi se pare extrem de important. În plus, creşte şi gradul de transparenţă în raport cu alţi jucători de pe piaţă. În perspectivă, această susţinere legislativă se va exterioriza printr-o contribuţie mult mai semnificativă a leasingului în proiecte mari de infrastructură şi de investiţii”.
„Iniţiativa privind acordarea unui cadru instituţional sectorului de leasing este una bună, îndeosebi dacă luăm în consideraţie faptul că acesta, până în prezent, nici nu era vizat ca o ramură a economiei. Aşteptările noastre sunt ca reglementatorul să nu fie un instrument de influenţare, într-o formă sau alta, dar să contribuie la o mai bună funcţionare a sistemului, inclusiv prin depistarea şi eliminarea jucătorilor distructivi. Or, sunt cunoscute cazuri în care unele companii mici au deteriorat imaginea industriei de leasing, deoarece au utilizat excesiv instrumentele de piaţă.
Organul de reglementare asupra pieţei de leasing va avea un impact major dacă vor fi stabilite reguli clare de activitate, pentru a dispune şi de o concurenţă loială. Mă refer, în primul rând, la acceptarea pe piaţă a jucătorilor bine determinaţi şi cu o activitate transparentă. Cât priveşte supravegherea, nu cred că este necesară o implicare mare, dar este nevoie cel puţin de stabilirea unor criterii de acceptare a jucătorilor, importante sub aspectul capitalului statutar, profesionalismului angajaţilor şi al unui acţionariat transparent. Totodată, este firesc ca politicile comerciale să rămână la discreţia companiilor de pe piaţă”.
Svetlana Purici, jurist ÎM „Euroleasing” SRL:„Reglementările actuale, pe de o parte, sunt reuşite din punct de vedere juridic, iar pe de altă parte, nu prevăd suficiente mecanisme de apărare şi soluţionare a diferitor situaţii în care sunt implicaţi actorii relaţiilor de leasing. Astfel, nu există un cadru bine stabilit în legislaţie referitor la leasing, de protejare a securităţii raporturilor juridice dintre locator şi locatar. Pe de altă parte, există şi o alternativă din perspectiva instituirii unei autorităţi care să supravegheze activitatea companiilor de leasing într-un mod transparent, care să asigure încrederea actorilor pe piaţa leasingului autohton.
Credem că existenţa unui reglementator ar facilita activitatea din cadrul companiilor de leasing. Un detaliu important al acestui proiect este mecanismul de avizare prealabilă, prin care să se ateste faptul că organizaţia de creditare respectă toate cerinţele, iar datele ei sunt introduse în registrul unic al organizaţiilor de creditare nebancară. Iar prin reglementarea şi supravegherea activităţii acestor organizaţii de creditare nebancare se va crea o posibilitate reală de a supune în mod transparent analiza situaţiei existente pe piaţa leasingului autohton. Or, pe moment, nu există statistici relevante ale activităţii sectorului. Un avantaj în acest sens ar reprezenta instituirea acelui reglementator care ar pune în evidenţă reuşitele tuturor companiilor de leasing din R. Moldova, astfel crescând prestigiul leasingului autohton în ansamblu, interesele companiilor de leasing fiind promovate de către o structură (cum ar fi CNPF) care şi-ar asuma funcţii de supraveghere a pieţei de leasing şi de protejare a acesteia, în acelaşi timp.
În opinia noastră, proiectul de Lege cu privire la organizaţiile de creditare nebancare a fost elaborat pripit şi cu mai multe neclarităţi, în mare măsură, din cauza termenului restrâns. Dar la modul practic, este o acţiune importantă pentru armonizarea legislaţiei moldoveneşti cu directivele UE.
Pe de altă parte, nu înţelegem poziţia reprezentanţilor CNPF care susţin că acest proiect de lege vine să ţină o evidenţă şi o reglementare a organizaţiilor financiare nebancare „doar până la un anumit moment...”. Există deja un act normativ privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, prin care CCCEC este instituit ca organ de supraveghere a activităţii companiilor de leasing. Astfel, se va dubla modul de monitorizare a acestora şi vor exista două autorităţi diferite, cu aceleaşi competenţe. Considerăm că este rezonabil să fie stabilite cu precizie limitele competenţei celor două autorităţi.
Un alt moment important al proiectului de lege cu privire la organizaţiile de creditare nebancare este modul de apărare şi protejare a datelor cu caracter personal. Proiectul oferă drepturi extinse în ceea ce priveşte accesul autorităţii de supraveghere la aceste date, iar anumite prevederi se ciocnesc cap în cap cu normele procesuale în vigoare astăzi în RM.
„Euroleasing” susţine iniţiativa autorilor de a elabora un astfel de proiect de lege, deoarece piaţa de leasing din Republica Moldova a aşteptat de mai mulţi ani un sprijin în acest sens, iar prin organizarea de către CNPF a seminarelor de instruire, în mod sigur va exista şi o colaborare pe măsura aşteptărilor”.
Cornelia Cozlovschi, director general ICS „Raiffeisen Leasing” SRL:„Sectorul de leasing are nevoie, cu adevărat, să fie reglementat. Lipsa reglementării poate constitui una dintre cauzele informării reduse despre acest instrument financiar. Am subliniat acest lucru în repetate rânduri şi sper ca organul instituit să demonstreze eficienţă.
În accepţia mea, reglementarea eficientă începe cu legislaţia. O lege este bună numai dacă are un grad cât mai mic de permeabilitate la factorii exogeni şi asigură un mediu concurenţial financiar sănătos. Sau, pe moment, sectorul suferă de non-transparenţă – nu dispunem de o informaţie elementară despre activitatea entităţilor din acest sector, despre portofoliul şi cifrele de afaceri ale jucătorilor. E bine să ştim ce fac colegii noştri şi, respectiv, ei să ştie ce facem noi. Numai aşa putem avea o concurenţă loială şi o înviorare pe piaţă.
De aceea, ne dorim o reglementare eficientă, pentru ca activitatea tuturor jucătorilor să fie transparentă, corectă şi echitabilă, să ne cunoaştem poziţia pe piaţă, dar şi pe cea a concurenţilor, să putem contracara nereguli pe piaţă, în acelaşi timp să găsim şi un sprijin pentru rezolvarea problemelor existente. Dar în primul rând, instituţia regulatorie trebuie să înţeleagă specificul sectorului, astfel încât reglementarea să nu aibă efecte negative nici asupra jucătorilor pieţei, nici asupra consumatorilor acestor servicii. Legea ar trebui să protejeze ambele părţi şi să excludă orice formă de abuz”.
“Un anumit grad de reglementare şi monitorizare este necesar pentru orice activitate, inclusiv pentru cea de leasing. Mai important devine gradul de profunzime al acestei reglementări. Nu este bine dacă se exagerează sau, din contra, dacă nu sunt prevăzute anumite detalii. După părerea mea, este nevoie de atâta reglementare, câte riscuri se generează în sistem. Sectorul de leasing, acum, are mare nevoie de politici chibzuite care să-l susţină şi de un mediu de business potrivit. Atunci, vor apărea şi oportunităţile”.
Grupaj de Lilia Platon
