Laureatul Premiului Nobel, Paul Samuelsson, spunea că banii sunt “sângele care irigă sistemul economic”. Şi cum sănătatea organismului depinde de sistemul cardiovascular, care trebuie să asigure un flux sanguin normal, la fel şi circulaţia banilor în economie depinde, eufemistic vorbind, de sănătatea sistemului bancar. Numai aşa putem preveni crizele financiare, un fel de „pandemii” financiare, care condamnă economia la grele suferinţe.
Ne-am convins de aceasta în ultimii zece-cincisprezece ani când am trecut printr-o criză regională, aşa-numitul „furt al miliardului”.
Banca Naţională a Moldovei (BNM) a jucat un rol decisiv la însănătoşirea sistemului bancar, alinierea la standardele europene şi internaţionale, transparenţă, consolidarea băncilor şi a independenţei BNM. „Independenţa băncii centrale este cheia unei pieţe financiare stabile, fiabile, competitive şi eficiente, care serveşte economia naţională şi bunăstarea cetăţenilor”, s-a menţionat în cadrul unei mese rotunde online privind rolul băncilor centrale în modernizarea societăţii şi provocările pe care le au acestea în economiile emergente. Rolul băncii centrale în asigurarea stabilităţii financiare este fundamentul pentru creşterea economică, deoarece volatilitatea şi şocurile creează costuri şi ineficienţe şi împiedică o creştere economică. Înalţi oficiali ai Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Uniunii Europene, precum şi guvernatorii BNM şi BNR, experţi în domeniul economic au discutat despre rolul pe care îl joacă băncile centrale în modernizarea societăţii.
„Banca Naţională este în continuare dedicată acestui scop – de a menţine un mediu monetar şi un sistem financiar sigur, stabil şi previzibil, care să permită populaţiei şi agenţilor economici să se preocupe de alte aspecte, să ştie că partea de politică monetară este în mâini sigure. Dar toate acestea, desigur, în limita mandatului, a resurselor şi a independenţei Băncii Naţionale”, a declarat guvernatorul BNM Octavian Armaşu. Bancherul a adăugat că „reformele implementate în ultimii ani îşi au efectul acum – deşi puternic afectată de pandemie şi de secetă, economia Republicii Moldova nu a avut parte de şocuri legate de stabilitatea macrofinanciară. Iar în lipsa unui impuls fiscal suficient, sistemul bancar pentru moment este unica sursă de susţinere a consumului şi a nivelului de activism economic”, a spus Octavian Armaşu.
Oficialul a subliniat că procesul de îmbunătăţire a rezilienţei, de perfecţionare a instrumentelor de asigurare a stabilităţii, de creare a condiţiilor pentru creşterea economiei şi modernizarea societăţii este unul continuu.
Care a fost premisa pentru succesul reformei? Octavian Armaşu afirmă că, în primul rând, competenţele legale detaliate şi explicite ale BNM, pe de o parte, şi capacitatea acesteia de a lua decizii asumate şi neinfluenţate, pe de altă parte, au constituit o premisă importantă pentru succesul reformării recente a sectorului bancar în Republica Moldova.
Guvernatorul mai menţionează, însă, că implementarea reformelor nu este suficientă. „Şi aici revine un rol aparte respectării în ţara noastră a principiului – statul de drept. Suntem la etapa în care trebuie să apărăm ceea ce a fost realizat – adică să apărăm reformele – şi aceasta este în prezent cea mai mare provocare a Băncii Naţionale. Acest lucru s-a dovedit a fi foarte dificil în absenţa unei bune înţelegeri de către autorităţile statului şi societate a statutului şi mandatului Băncii Naţionale, a particularităţilor funcţiei de supraveghere bancară, a necesităţii respectării şi implementării garanţiilor indispensabile complexităţii mandatului deţinut de Banca Naţională”.
O propunere, comentată în contradictoriu, este alocarea a 15-20 miliarde de lei din rezerva Băncii Naţionale a Moldovei pentru susţinerea populaţiei şi agenţilor economici. „Realocarea rezervelor pentru utilizare discreţionară şi monetizarea acestora erodează puternic aceste echilibre esenţiale, afectează semnificativ funcţionalitatea pieţelor şi credibilitatea băncii centrale şi a oricărui guvern, fiind în final, în detrimentul societăţii”, a apreciat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Oficialul BNR s-a referit la administrarea rezervelor valutare şi, de asemenea, la importanţa independenţei unei bănci centrale: „Prin afectarea independenţei băncii centrale, în favoarea unor decizii politice care urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga ţară”.
Odată ce procesul de reformă devine ireversibil, politicile trebuie să treacă la sprijinirea creşterii economice, este de părere Rodgers Chawani, reprezentant permanent al Fondului Monetar Internaţional în R. Moldova. „Îndată ce revitalizarea devine bine înrădăcinată, politicile vor trebui să treacă la sprijinirea creşterii economice. Guvernarea şi reformele instituţionale, dacă sunt implementate în mod hotărât, ar putea defini traiectoria redresării economice. Succesul reformelor va depinde de un echilibru adecvat între independenţa BNM şi responsabilitate”, spune oficialul FMI.
În aceeaşi ordine de idei, Anna Akhalkatsi, director al biroului Băncii Mondiale în Moldova, a subliniat că independenţa băncii centrale este unul dintre pilonii-cheie ai cadrului de guvernanţă al unei ţări, deoarece creează încredere şi facilitează investiţiile într-o ţară şi în sistemul său financiar. „Izolarea băncilor centrale de orice tip de interferenţă politică este importantă, mai ales în perioadele de criză, când ţara se confruntă cu turbulenţe politice, financiare sau economice… În astfel de circumstanţe este esenţial ca băncile centrale să fie ghidate de mandatele lor principale, în timp ce stimulentul economic ar putea fi justificat numai dacă nu contravine obiectivelor de inflaţie sau nu contribuie la acumularea de riscuri sistemice în sectorul financiar”.
Republica Moldova a îmbunătăţit transparenţa şi stabilitatea sectorului bancar, ceea ce a dus la investiţii directe în sector, este o altă concluzie la care au ajuns participanţii la reuniune. „UE a sprijinit BNM în dezvoltarea noii legislaţii bancare în conformitate cu standardele Basel III şi a consolidat independenţa… Este important ca reformele necesare să continue şi ca sectorul bancar din Moldova să rămână financiar stabil, transparent, de încredere şi atractiv pentru investiţiile străine”, a declarat Peter Michalko, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.
În discursul său, el şi-a exprimat regretul cu privire la încercările de utilizare a capitalului Băncii Naţionale de către stat. “Progresul realizat de BNM în sectorul bancar trebuie păstrat şi consolidat, deoarece s-a plătit un preţ incredibil pentru realizarea acestuia”, a spus Michalko. El a exprimat speranţa că clasa politică a Moldovei va putea stabili un dialog interesat cu privire la modernizarea ţării, la depolitizarea instituţiilor de stat şi la reforma sistemului judiciar. “Este inacceptabil să pierdem progresul realizat în sectorul bancar în ultimii trei sau patru ani, deoarece pentru restabilire va fi nevoie de încă 10 ani”, a spus diplomatul.
Tematica mesei rotunde a inclus mai multe aspecte de esenţă, între care şi cel al echilibrului macro-monetar. „Băncii centrale îi revine rolul principal în asigurarea echilibrului macro-monetar – condiţia economiei în care cererea şi oferta de bani se egalează în mod dinamic fără a fi sursa perturbărilor în restul economiei şi astfel, facilitând o dezvoltare economică optimală sustenabilă în timp”, a spus prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Vladimir Munteanu. Potrivit oficialului, „asigurarea echilibrului macro-monetar presupune un set complex de măsuri şi politici monetare, macroeconomice şi prudenţiale ordonate, sincronizate şi aplicate într-o anumită consecvenţă pentru un efect maxim”.
Participanţii la masa rotunda au făcut un schimb eficient de idei, bazat pe standarde şi expertiză, calificând subiectul despre rolul băncilor centrale în faţa provocărilor din ţările emergente drept unul prioritar pe ordinea de zi în activitatea autorităţilor monetare respective.
În acest context, Vytautas Valvonis, înalt consilier al Uniunii Europene pe sectorul financiar, a spus: „Independenţa instituţională, funcţională, personală şi financiară a supraveghetorului sau a băncii centrale este cheia unei pieţe financiare stabile, fiabile, competitive şi eficiente, care serveşte economia naţională şi bunăstarea societăţii”.
La masa rotundă cu tema „Rolul unei bănci centrale în modernizarea societăţii – provocări în economiile emergente” şi-au expus poziţia şi experţi de la IDIS Viitorul, „Expert-Grup”, Institutul de Politici şi Reforme Europene ş.a. Aceştia au avut prezentări despre independenţa şi rolul BNM în contextul crizei pandemice; transparenţa şi calitatea acţionarilor – cruciale pentru consolidarea încrederii în sistemul bancar din Moldova; riscurile creditării statului de către o bancă centrală, precum şi alte subiecte de interes public.
Vlad Bercu
