Impozitul pe lux. Astfel a fost apreciat impozitul pe avere, titlu nou apărut în legislaţia fiscală în iulie 2016, dar pus în aplicare de la 1 ianuarie acelaş an. Şi asta pentru că impozitul pe avere este achitat de un cerc foarte îngust de persoane cu proprietăţi pe care marea majoritate le consideră „de lux”.
Potrivit noilor norme de drept, impozitul pe avere este achitat doar de către persoanele fizice, care sunt proprietari (conform datelor din registrul bunurilor imobile) a unor bunuri imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate este estimată la valoarea de 1,5 milioane lei şi mai mult, iar suprafaţa totală constituie 120 metri pătraţi şi mai mult.
Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri, apreciată de către organele cadastrale teritoriale. Cota impozitului reprezintă 0,8% din baza impozabilă. Statul se aşteaptă să adune milioane din acest impozit.
Însă anul 2017 l-am terminat aşa cum am încheiat anul 2016. Până la finele anului 2016, doar 1 938 de persoane au plătit noua taxă, în bugetul de stat fiind virate circa 35 de milioane de lei, anunţase Serviciul Fiscal de Stat. Fiecare al treilea contribuabil din Moldova care deţine imobile de lux nu a achitat impozitul pe avere în termenul stabilit, până la 25 decembrie. În fine, însă, au fost colectate la buget 50 milioane de lei.
Până la 25 decembrie 2017 un număr de 1552 de persoane au achitat impozitul pe avere pentru anul 2017. Veniturile din impozitul pe avere a depăşit 28,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă 65,8 la sută din suma totală calculată pentru anul 2017.
„O metamorfoză”, la prima vedere stranie, s-a produs în numărul persoanelor care urma să achite impozitul pe avere. Dacă la 1 noiembrie 2016 erau identificate 2893 de persoane care deţin case cu o suprafaţă mai mare de 120 de metri pătraţi şi cu o valoare cadastrală de peste un milion şi jumătate de lei, apoi peste un an numărul lor s-a redus la 2287. Datele oficiale arată că cea mai mare taxă, în sumă de 106 000 de lei, a fost achitată pentru 2016 de o persoană fizică din Chişinău.
O parte din proprietarii care erau obligaţi să achite impozitul pe avere au găsit, cel mai probabil, modalitatea de a „ocoli” legea.
Subiect al impozitării pe avere puteau fi proprietarii de case care întruneau ambele condiţii: 1. Case de locuit sau apartament cu suprafaţa totală de 120 metri pătraţi, al cărei valoare cadastrală este de 1,5 milioane lei. În cazul în care cineva avea proprietăţi imobile cu o suprafaţă mai mică de 120 metri pătraţi, dar cu o valoare cadastrală fie şi peste 2 milioane de lei, nu întrunea condiţia cumulativă în partea suprafeţei bunului. Şi invers, proprietarul unui apartament/casă cu suprafaţa totală de 120 metri pătraţi şi mai mult, dar cu o valoare cadastrală mai mică de 1,5 milioane de lei, de asemenea nu întrunea condiţia cumulativă în partea valorii cadastrale a bunului.
În anul 2018, a fost exclus pragul de 120 de metri pătraţi care era cumulativ pentru 1,5 milioane de lei pentru bunurile imobile, deoarece prezenţa lui a permis unele eschivări de la plata taxei pe lux, au declarat reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
Serviciul Fiscal de Stat anunţa, la sfârşitul anului 2017, că în Republica Moldova sunt înregistraţi 2287 de subiecţi ai impunerii cu impozitul de avere, care corespund criteriilor stabilite la situaţia din 1 noiembrie 2017. Dintre aceştia:
– 2075 sau 90,7 la sută din numărul total – în raza municipiului Chişinău;
– 67 sau 2,9 la sută – în zona de Nord a ţării;
– 124 sau 5,5 la sută – în zona de Centru;
– 21 sau 0,9 la sută – în zona de Sud.
Suma impozitului pe avere, care a fost estimată spre a fi încasată în bugetul de stat se cifrează la 43 milioane 521,4 mii de lei.
În cazul neachitării obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe avere în termenul prevăzut de legislaţie, subiecţilor le vor fi aplicate majorări de întârziere (penalitate, pentru fiecare zi de întârziere), pentru perioada care începe după scadenţa impozitului şi care se încheie în ziua plăţii efective inclusiv, mai anunţa fiscul.
Întrebarea care apare atunci când vine vorba despre câţi subiecţi ai impunerii cu impozitul de avere avem? Chiar dacă sistemul de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, creat în Republica Moldova, este considerat de reprezentanţii Băncii Mondiale şi de specialişti cu renume în plan internaţional din domeniu ca unul din cele mai progresiste sisteme de evaluare din Europa, iar evaluarea bunurilor imobile pentru impozitare se face în baza valorii de piaţă, avem în capitală complexe locative în care locuinţele se vând la preţ de 100 mii de euro şi mai mult. E clar că 100 de mii de euro la cursul actual e circa 2 milioane de lei. Nu mai vorbim de casele de locuit, mai ales din zonele aşa-numite de lux.
Un imobil ce se află în sectorul Botanica cu două dormitoare, bucătărie, living, bloc sanitar, balcon, se vinde la preţ de 104 mii de euro, anunţă Bursa Imobiliară LARA. Avem zeci de exemple de acest fel.
Mai mult, reevaluarea bunurilor imobile nu a fost finalizată în localităţile rurale şi aplicabilitatea impozitului pe avere generează riscuri pentru proprietarii de locuinţe.
Pentru a evita impozitarea cu zeci de mii de lei, unii divizează imobilul în părţi separate cu crearea mai multor bunuri cadastrale separate şi, respectiv, asta ar însemna divorţuri fictive.
Posesorii maşinilor produse în ultimii doi ani, evaluate la 1,5 milioane de lei sau circa 72 mii de euro şi mai mult vor plăti 0,8 la sută din valoarea automobilului. Valoarea automobilului va fi stabilită luând în calcul preţul vamal, după care acesta va fi contrapus cu valoarea de comercializare a maşinilor similare pe piaţa locală.
“Este o modificare care se face în contextul inovaţiei care a fost introdusă în Republica Moldova deja de doi ani: instituirea unui impozit de lux, impozit pe bunurile de lux, impozit pe bunurile imobiliare. Şi în anul curent se încearcă introducerea practicii impozitării deja a autoturismelor de lux. Sunt foarte multe state care au practici similare. Această practică mi se pare corectă şi este binevenită”, declara anterior pentru un post de televiziune economistul Viorel Gîrbu.
Vlad Bercu
