Începând cu luna aprilie curent, moneda naţională înregistrează o apreciere atât în termen nominal, cât şi în cel real, faţă de cursul valutelor principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Astfel, în a doua jumătate a trimestrului II 2020, odată cu relansarea treptată a activităţilor economice suspendate, piaţa valutară s-a caracterizat prin surplus de ofertă de valută, în special din partea persoanelor fizice, care a fost susţinută de o creştere a transferurilor din străinătate, potrivit Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a Moldovei.
În acelaşi timp, cererea netă de valută din partea agenţilor economici s-a diminuat atât faţă de trimestrul anterior, cât şi comparativ cu trimestrul II 2019, influenţată de scăderea anuală, cu aproape 50,0 la sută, a vânzărilor de valută către importatorii de resurse energetice (pe fondul căderii preţurilor internaţionale la produse petroliere), dar şi a contracţiei volumului fizic al importurilor şi consumului intern asociat scăderii activităţii economice. Astfel, continuarea acţiunii acestor factori va conduce la o apreciere mai mare a monedei naţionale, fapt ce va influenţa evoluţia preţurilor pe piaţa internă.
Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a crescut uşor faţă de trimestrul precedent cu 2,9 la sută până la 424,5 milioane dolari SUA, dar s-a aflat în teritoriu negativ în ceea ce priveşte dinamica anuală (-30,1 la sută). Dinamica pozitivă a ofertei din partea persoanelor fizice comparativ cu trimestrul precedent s-a datorat evoluţiilor din lunile mai şi iunie, când aceasta a fost susţinută de o creştere a transferurilor din străinătate, dar şi de repornirea mai multor sectoare ale economiei şi de o potenţială revigorare a consumului. În structura ofertei nete de valută din partea persoanelor fizice, s-a observat o consolidare a cotei monedei unice europene (79,8 la sută).
BNM a intervenit pe piaţa valutară internă în perioada aprilie-iunie 2020, atât prin procurări, cât şi prin vânzări de valută. Pe parcursul perioadei analizate, volumul tranzacţiilor Băncii Naţionale a Moldovei efectuate pe piaţa valutară interbancară contra lei moldoveneşti, la data valutei, a constituit 109,12 milioane dolari SUA, inclusiv tranzacţii de cumpărare în sumă de 48,0 milioane dolari SUA, tranzacţii de vânzare în suma de 60,92 milioane dolari SUA, precum şi conversii valutare cu AID în sumă de 0,20 milioane dolari SUA.
Totodată, în perioada de raportare, a avut loc finalizarea operaţiunii de tip swap valutar pe piaţa monetară internă în sumă de 5,46 milioane dolari SUA (echivalentul a 5,0 milioane euro). În trimestrul II 2020, piaţa valutară locală s-a configurat în funcţie de evoluţiile în contextul stării de urgenţă în legătură cu pandemia de COVID-19. Astfel, în prima jumătate a trimestrului de referinţă a fost înregistrat în continuare un deficit de valută, iar în a doua jumătate a acestuia, odată cu relansarea treptată a activităţilor economice suspendate, piaţa valutară s-a caracterizat printr-un surplus de ofertă de valută. În dinamica lunară, cursul oficial de schimb al monedei naţionale în raport cu dolarul SUA a continuat să fie volatil la începutul trimestrului, în condiţiile restrângerii lichidităţii pe piaţa valutară locală.
Atât oferta netă de valută de la persoanele fizice, cât şi cererea netă de valută de la agenţii economici au atins în luna aprilie nivelurile minime din ultimii doi ani. Totuşi, impactul relativ mai mare a situaţiei excepţionale asupra importurilor comparativ cu exporturile a dus la atenuarea deficitului balanţei comerciale, diminuarea fluxurilor nete de ieşire a valutei din ţară şi, respectiv, la creşterea gradului de acoperire a cererii prin ofertă în luna aprilie până la 64,3 la sută faţă de 42,7 la sută în luna martie. Odată cu ridicarea gradual a restricţiilor şi relansarea mai multor activităţi economice, piaţa valutară locală a revenit la condiţii de surplus în lunile mai şi iunie, impulsionată, în special, de revigorarea ofertei de valută din partea persoanelor fizice. Începând cu mijlocul lunii mai, cursul oficial de schimb al leului faţă de dolarul SUA s-a apreciat consistent până la mijlocul lunii iunie, urmând o stabilizare în ultimele săptămâni ale trimestrului.
Astfel, dinamica cursului oficial al leului moldovenesc faţă de euro a fost influenţată inclusiv de evoluţiile monedei unice europene faţă de dolarul SUA pe pieţele internaţionale. Pe parcursul primei jumătăţi a trimestrului II, cursul EUR/USD a oscilat preponderent într-un interval relativ îngust de 1,08 şi 1,09 dolari SUA pentru 1 euro, în condiţiile în care autorităţile din UE şi SUA şi-au orientat eforturile spre identificarea noilor măsuri de stimulare a economiilor afectate de pandemia COVID-19. Totuşi, propunerea Comisiei Europene de creare a unui fond comun în valoare de 700 miliarde de euro pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei şi încetinirea extinderii virusului în ţările europene a plasat moneda unică europeană pe o tendinţă fermă de apreciere în raport cu dolarul SUA începând cu a doua jumătate a lunii mai şi până la mijlocul lunii iunie. Astfel, la sfârşitul trimestrului II 2020, euro s-a apreciat cu 2,0 la sută în raport cu dolarul SUA comparativ cu finele trimestrului precedent.
Comparativ cu runda de prognoză precedentă, anticipările privind cererea externă şi piaţa valutară continuă să fie dezinflaţioniste, dar valorile prognozate privind cotaţiile la materiile prime prezintă semnale proinflaţioniste.
Potrivit informaţiilor BNM, cererea slabă de valută este generată şi de reducerea consumului populaţiei care, după dinamica pozitivă din anul precedent, în trimestrul I 2020 s-a contractat cu 1,8 la sută. Dinamica respectivă a fost susţinută de temperarea venitului disponibil al populaţiei, dar şi, într-o anumită măsură, de incertitudinea asociată pandemiei de COVID-19 care ar fi determinat amânarea unor cheltuieli ale populaţiei. Dinamica negativă a consumului populaţiei a exercitat presiuni dezinflaţioniste la începutul anului curent, fapt reflectat de valorile modeste ale inflaţiei de bază în perioada respectivă. Dinamica respectivă a consumului populaţiei a fost susţinută de micşorarea cu 3,9 la sută a cheltuielilor pentru procurarea bunurilor.
În acelaşi timp, cheltuielile pentru procurarea serviciilor s-au diminuat cu 0,7 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Contractarea consumului populaţiei la începutul anului curent a fost susţinută de temperarea creşterii surselor principale de finanţare a acestuia semnalată şi în perioadele precedente. Sursele principale de finanţare a consumului populaţiei, în ansamblu, au înregistrat o creştere mult mai modestă decât valorile înregistrate în anul precedent. Dinamica respectivă a acestora a fost, în principal, marcată de tendinţa descendentă a contribuţiei din partea fondului de salarizare, precum şi de contractarea pronunţată a creditelor noi acordate persoanelor fizice în trimestrul I 2020. Efectul respectiv a fost atenuat de creşterea impactului dinamicii plăţilor sociale şi a remiterilor.
Victor Ursu
