Multe probleme stau în faţă Guvernului Streleţ, iar cea mai dificilă este negocierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). O condiţie vitală pentru economia, dar mai ales finanţele ţării, care au fost trecute în regim de austeritate.
Şi noul candidat la funcţia de premier a inclus prima pe lista de priorităţi a Guvernului relansarea negocierilor cu FMI şi cooptarea unei misiuni a UE în domeniul reformei în justiţie. Miza e mare. Costul e de peste 2,2 miliarde de lei suport bugetar extern, inclus în Legea Bugetului de Stat pe anul 2015.
Încheierea unui program de colaborare cu FMI, „are o importanţă majoră pentru asigurarea durabilităţii bugetului, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu”, recunoştea anterior Ministerul Finanţelor. Cu atât mai important este acest suport în condiţiile în care deficitul planificat este de 4 miliarde de lei. Este adevărat că după jumătate de an, deficitul este mult sub cel prognozat, respectiv, 1,2 miliarde lei. Însă, reducerea acestuia a fost obţinută cu preţul diminuării cheltuielilor cu 15 la sută.
Negocierile vor fi foarte dificile. Şi Banca Mondială, şi Uniunea Europeană condiţionează deblocarea suportului cu soluţionarea problemelor celor trei bănci aflate în administrare specială.
Banca Mondială a anunţat că va oferi Republicii Moldova un nou suport bugetar în sumă de 45 milioane dolari SUA în schimbul unor „acţiuni decisive în vederea soluţionării problemelor din sectorul bancar al Moldovei”. „Ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în buget banii acţionarilor săi prin “uşa din faţă”, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin „uşa din spate”, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar, este de părere Alex Kremer, director al Băncii Mondiale în Moldova. Oficialul BM preciza că aceasta a fost poziţia Băncii Mondiale din momentul apariţiei problemelor în sectorul bancar la începutul anului 2014.
Mai recent şi ambasadorul UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a declarat intransigent că “situaţia în sistemul bancar este într-adevăr catastrofală, în sensul că nu poate exista încredere în sistemul în care nu există transparenţă, în cazul în care nu ştim cine sunt proprietarii reali ai băncilor, cu excepţia băncilor cu capital internaţional. Astfel, creşterea transparenţei este esenţială pentru această ţară.
Tapiola a menţionat că cele trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, aflate sub administrare specială, ar trebui să fie lichidate. Lichidarea trebuie să fie făcută astfel încât să fie salvate depozitele oamenilor, să fie transferate, de exemplu, în alte bănci. Dacă aceste trei bănci nu vor fi lichidate, întreţinerea lor va costa mult mai mulţi bani de la contribuabilii moldoveni.
Va accepta propunerea creditorilor externi noul Guvern? Este gata acesta să lichideze aceste trei bănci? Cum va rămâne cu depunerile populaţiei? După şocul majorării tarifelor la energia electrică şi gaze va putea sau, mai bine zis, va accepta o nouă lovitură cetăţeanul? Returnarea miliardului furat este puţin probabilă, astfel că împrumuturile de miliarde, ce constituie 9 la sută din Produsul Intern Brut, acordate cu titlu de ajutor de stat celor trei bănci va fi transformat în datorie de stat, ca urmare aceasta va creşte de la 32 la sută în 2014 la 48 la sută în 2015 şi la 51 la sută în 2016, potrivit estimărilor experţilor. Cine va suporta această povară? Contribuabilul, adică fiecare din noi va plăti pentru inactivitatea unor structuri chemate să supravegheze situaţia şi să o prevină.
Este clar că negocierile vor fi foarte dificile. Ele, probabil, nu vor începe mâine-poimâine. Premierul desemnat are la dispoziţie 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. Iar vara, când funcţionarii instituţiilor financiare internaţionale se află, de regulă, în vacanţă, nu este cel mai bun moment pentru discuţii.
„Una dintre primele acţiuni va fi demersul către FMI pentru delegarea unei misiuni în Republica Moldova şi încheierea unui acord. Un alt aspect va viza cooperarea cu partenerii europeni pentru o activitate eficientă a misiunii europene pentru justiţie, care e vital necesară pentru a reseta o serie de instituţii, care trebuie să fie eficiente şi funcţionale”, a declarat Valeriu Streleţ luni după semnarea decretului de desemnare a candidaturii sale la funcţia de prim-ministru.
O altă preocupare a noului Guvern ar fi elucidarea “megafraudei” din sectorul bancar şi recuperarea banilor. Însă cu trecerea timpului urmele par să dispară, iar soluţionarea acestei probleme devine tot mai dificilă, dacă nu imposibilă.
Noul Guvern va avea pe masă şi dosarul „tarifelor”. Majorarea cu 30-36 la sută a tarifelor la energia electrică populaţia o va resimţi deja în luna viitoare, iar scumpirea gazului cu peste 15 la sută o va resimţi în toamnă, dar mai ales în iarnă. Valeriu Streleţ a şi declarat că se va face o analiză pentru a se vedea dacă majorările au fost justificate, iar Guvernul va trebui să se gândească asupra unor ajutoare de la buget pentru păturile sărace. De unde va lua bani în situaţia de austeritate, iată problema. Este clar de ce populaţia este nemulţumită. Veniturile nu-i permit o nouă povară financiară. Dar, şi furnizorii care au cerut majorări mult mai mari sunt nemulţumiţi. Unii dintre ei, chiar dacă n-au anunţat oficial, dar surse din domeniu, afirmă că MoldovaGaz şi Gaz Natural Union Fenosa au atacat în judecată sau intenţionează să facă demersuri în instanţă pentru a anula decizia ANRE. Cazul ar putea ajunge în instanţele internaţionale. Şi acest lucru nu poate fi neglijat de Guvern.
Sunt probleme care trebuie să fie rezolvate în regim de urgenţă. Mult contează reacţia rapidă la problemele tot mai grave. Soluţionarea lor ar putea să dureze şi distragă atenţia Guvernului de la reformele care stau demult pe agendă. Sunt mari şi riscurile externe, generate de criza economică din Ucraina, Federaţia Rusă, criza de securitate din Ucraina, restricţiile comerciale care suprapuse prezintă ameninţări grave la adresa securităţii ţării, potrivit Centrului Analitic Independent Expert-Grup.
Procesul de implementare a Acordului de Asociere cu UE şi, respectiv, a Acordului de liber schimb ar trebui să fie accelerat, cum o cer oficialii europeni. Suspansul care a durat aproape şapte luni, legat de alegerile locale generale, dar şi demisia Guvernului, a deturnat agenda de reforme.
Ceea ce este clar că, desemnarea candidatului la funcţia de premier, agreat de toate componentele Alianţei, şi votarea programului acestuia de către Parlament, vor aduce stabilitate.
Vlad Bercu
