Ce pot face moldovenii dacă pensia de la stat nu le va ajunge pentru un trai decent? Este o întrebare care va deveni tot mai acută în următorii zece-douăzeci de ani sau chiar mai devreme.
În condiţiile în care populaţia Republicii Moldova continuă să se reducă şi să îmbătrânească, economiştii atrag atenţia că sistemul public de pensii ar putea să nu mai poată fi susţinut în forma actuală.
Coeficientul îmbătrânirii populaţiei a fost în primul trimestru al acestui an de 21,8 persoane în vârstă de 60 ani la 100 locuitori comparativ cu 20,8 în anul 2019, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Iar estimările anterioare ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, făcute în baza unor studii ştiinţifice, arătau că populaţia Moldovei se va micşora către anul 2050 cu 1 milion de persoane, iar 33 la sută din aceasta va avea vârsta de peste 60 de ani.
Datele BNS mai arată că, în Republica Moldova, în anul 2018 erau peste 700 mii de pensionari, dintre care aproape 530 mii pentru limita de vârstă. Statisticile oficiale mai denotă că pensia medie lunară în 2019 a fost de 1901,1 lei, iar a pensionarilor pentru limita de vârstă – de 1843 lei, care în medie acoperea minimul de existenţă cu 11,3 şi, respectiv, 7,9 la sută. Cum însă temperatura medie pe spital nu înseamnă deloc că nu sunt internaţi pacienţi cu febră, astfel e şi cu pensia medie. Circa 400 mii de persoane primeau o pensie care nu acoperea minimul de existenţă.
Specialiştii atrag atenţia că efortul propriu al fiecărui viitor pensionar va cântări foarte mult în asigurarea independenţei financiare la vârsta pensionării.
Iar efortul propriu, de care vorbesc economiştii, înseamnă şi pensiile facultative. Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind fondurile de pensii facultative, elaborat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF). Ce înseamnă această pensie facultativă? Simplu vorbind, a doua pensie care va asigura persoanei un trai decent. Aceste fonduri nu vin să înlocuiască sistemul de pensii obligatorii. Nu este o alternativă, care te-ar face să renunţi la acest sistem.
Evident, există sceptici, ca totdeauna, când este lansat ceva nou. S-a încercat introducerea pilonului trei, pensii private şi nu a mers, vor spune unii. Este adevărat, nu a mers. La fel de clar este că există o lipsă de educaţie financiară în R. Moldova, persoana nu conştientizează că, dacă nu economiseşte în timpul vieţii active, nu va avea o siguranţă financiară suficientă la pensionare. Este o realitate. Însă în ultimul timp se face tot mai mult pentru a lichida acest „analfabetism economic”. Care este şansa acestor fonduri?, ar putea să întrebe unii.
Aceeaşi întrebare, probabil, şi-o puneau şi primii fondatori ai organizaţiilor de creditare nebancară, a asociaţiilor de economii şi împrumut. În ultimii doi-trei ani, însă, acestea au explodat, creditele nebancare au crescut cu circa 40 la sută, iar rolul lor pe piaţa creditară a crescut enorm, mai ales pe fondul crizei prin care a trecut sistemul bancar.
Există şi o garanţie solidă că banii, fie a persoanei fizice, fie a angajatorului, nu se vor pierde prin buzunarele cuiva. Care este garanţia? În primul rând, proiectul de lege prevede norme specifice protecţiei participanţilor şi beneficiarilor fondurilor facultative de pensii, în special, în ceea ce priveşte modul de dezvăluire a informaţiei aferente activităţii administratorului, condiţiile şi cerinţele planului de pensii şi prevederi ce ţin de raportarea către CNPF, în vederea menţinerii stabilităţii pe piaţa financiară nebancară. În al doilea rând, se prevede constituirea Fondului de garantare a contribuţiilor în sistemul de pensii facultative reglementat şi gestionat de CNPF, care va avea menirea să compenseze eventualele pierderi ale participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii facultative în cazul imposibilităţii asigurării lor de către administratorii de fonduri de pensii. În scopul detalierii modului de constituire, de contribuire şi de utilizare a Fondului respectiv, va fi elaborată o lege specială. În al treilea rând, va fi stabilită o mărime minimă a capitalului social al administratorului, care va creşte gradual de la 25 000 de euro, la intrarea în vigoare a legii, până la 125 000 de euro, nivel valabil în termen de 10 ani de la data intrării în vigoare a legii.
În fine, scopul proiectului este instituirea unei pieţe interne pentru acumularea şi oferirea de pensii facultative, administrate în mod privat, capitalizate, care să servească drept surse pentru completarea veniturilor provenite din sistemele publice de pensii, în condiţii de siguranţă şi tratament echitabil pentru participanţi, apreciază Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului.
Practic, pensiile facultative acţionează ca o asigurare voluntară, depinde şi cât este dispusă o persoană să plătească pentru a avea un fond mai mare de care să beneficieze când se va pensiona.
Şi încă ceva de remarcat, dacă ne uităm la randamentul pensiei publice, în cel mai bun caz, cel care contribuie la fondurile sociale de stat dacă primeşte înapoi jumătate din ceea ce a contribuit. În cazul fondurilor de pensii facultative, garantat primeşti cât ai depus, dar acestea au şi randament, deci primeşti mai mult decât banii cu care ai contribuit.
Cum se vor forma fondurile facultative de pensii? Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuţiilor voluntare ale salariaţilor şi/sau angajatorilor. Fiecare participant decide fondul de pensii la care contribuie, precum şi mărimea contribuţiei, încheind în acest sens un act individual de aderare la fond. În cazul creării unui fond ocupaţional – angajatorul propune propriilor salariaţi un plan de pensii facultative, achitând contribuţiile. Contribuţia poate fi divizată între salariat şi angajator. Astfel, pentru angajatori, pensia facultativă poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariaţilor şi de management al resurselor umane, consideră autorii proiectului.
Administrarea activelor fondurilor de pensii facultative va putea fi efectuată de o societate de pensii (societate pe acţiuni constituită exclusiv în scopuri de creare şi administrare a fondurilor de pensii facultative) sau de către o entitate reglementată din sectorul financiar (societate de administrare fiduciară a investiţiilor, asigurător/reasigurător), sau de către sucursalele persoanelor juridice autorizate pentru activităţile de administrare a fondurilor de pensii din alte state, înfiinţate în Republica Moldova, cu condiţia obţinerii licenţei conform prevederilor proiectului de lege.
Toate activele fondului de pensii trebuie păstrate într-o societate de investiţii, inclusiv bancă, ce urmează să aibă calitatea de depozitar.
„Depozitarul trebuie să fie responsabil pentru monitorizarea adecvată a fluxurilor de numerar ale fondurilor de pensii facultative şi, în special, pentru a verifica că contribuţiile şi mijloacele din investiţii sunt înregistrate în conturile participanţilor. Orice activ păstrat în custodie pentru un fond de pensii facultative trebuie să fie diferenţiat de activele proprii ale depozitarului şi să fie identificat, în orice moment, ca aparţinând fondului de pensii. O astfel de obligaţie ar trebui să confere un nivel suplimentar de protecţie pentru participanţii şi beneficiarii fondurilor de pensii”, menţionează autorii proiectului.
Vlad Bercu
