În ultimii ani, statisticile arată o creştere constantă a remitenţelor transferate în R. Moldova de către moldovenii care lucrează peste hotare. În acelaşi timp, economiile cetăţenilor noştri de peste hotare reprezintă un potenţial nevalorificat. Potrivit unui studiu realizat de CIVIS şi NEXUS Moldova (proiect UE ce oferă o platformă de informaţii şi servicii pentru migranţi), economiile de anul trecut ale moldovenilor de peste hotare au atins cifra de 1.6 miliarde Euro şi sunt de aproape două ori mai mari decât remitenţele din acelaşi an (900 milioane Euro).
În aceste condiţii, autorităţile şi-au propus să valorifice eficient aceste resurse, venind cu mai multe idei de instrumente financiare. Deşi activează de puţin peste un an, Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD) a venit deja cu mai multe idei în acest sens. Am discutat despre aceste proiecte cu Dorin Toma, consultant principal investiţii.
Potrivit unui studiu al Centrului analitic Expert-Grup, deşi majoritatea banilor transferaţi de emigranţii moldoveni sunt utilizaţi pentru consum, aceştia au contribuit în mod indirect şi la procesele investiţionale din ţară. Astfel, creşterea pronunţată a influxurilor de remitenţe, începând cu anul 2000, a corelat în mod vizibil cu o evoluţie pe măsură a stocului de depozite la termen deschise de persoanele fizice. La rândul lor, acestea au impulsionat şi activitatea de creditare, având în vedere faptul că depozitele constituie principala sursă pentru activitatea băncilor din Republica Moldova. Deşi remitenţele au facilitat în mod esenţial accesul populaţiei la serviciile financiar-bancare, există încă un vast potenţial neexplorat în ceea ce ţine de familiarizarea populaţiei cu serviciile date. Rata brută de economisire raportată la PIB este una din cele mai mici din Europa Centrală şi de Est. Nivelul insuficient de „bancarizare” a economiilor populaţiei este confirmat şi de un sondaj (CBS-AXA, 2010) conform căruia circa 67% din gospodării recepţionare de remitenţe preferă să păstreze banii acasă.
Recent BRD, împreună cu partenerii instituţionali NEXUS Moldova, a prezentat ideea unui Fond de Economii şi Investiţii pentru Migranţi, consultat cu Grupul de Excelenţă Economică. Întâi de toate, va fi realizat un studiu de fezabilitate. Apoi, în baza lui vor fi create mecanisme concrete şi instrumente financiare pentru diasporă, astfel încât moldovenii de peste hotare să îşi plaseze economiile cu profit şi fără riscuri, în cadrul unei instituţii financiare cu renume mondial, să poată beneficia de servicii financiare personalizate, adică de pensie privată şi asigurări.
“Încă de la începutul activităţii Biroului ne-am propus să implicăm activ moldovenii de peste hotare în participarea financiară la procesul de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova şi să le facilităm eventuala reîntoarcere acasă. Guvernul RM are multe proiecte axate pe remitenţele trimise acasă. Dar noi ne propunem altceva pentru că 60% din acestea sunt utilizate pentru consum. Anul trecut (2012) economiile migranţilor au însumat 1,6 miliarde euro, aproape dublu faţă de suma remitenţelor. Acestea trebuie valorificate, mai ales că o parte din ele sunt depozitate în băncile europene. Ideea de Fond de Economii şi Investiţii pentru Migranţi prevede ca moldovenii de peste hotare să îşi plaseze economiile cu profit şi fără riscuri, în cadrul unei instituţii financiare cu renume mondial, să poată beneficia de servicii financiare personalizate, adică de pensie privată şi asigurări. Potenţialul partener al unui astfel de fond ar putea fi ori o bancă cu renume mondial, ori un fond de economii şi pensii private deja existent”, a explicat Dorin Toma.
Scopul fondului este de a oferi servicii migranţilor, cum ar fi pensii şi asigurări private. Sunt multe cazuri în care cetăţenii moldoveni, atunci când revin în ţară, nu beneficiază de pensie nici în RM, nici din partea statului unde au lucrat mai mulţi ani. Acesta este unul din motivele pentru care mulţi dintre ei preferă să facă economii pe cont propriu. Depunerea acestor bani într-un fond de pensii ar presupune că, la reîntoarcere, pe lângă banii depozitaţi, migranţii vor putea beneficia şi de o pensie privată pentru o anumită perioadă. În acelaşi timp, banii depozitaţi peste hotare în cadrul acestui fond pot fi investiţi, sub forma unor credite pe termen lung, în Moldova, în funcţie de capacitatea ţării noastre de absorbţie şi de gestionare a acestor fonduri. Un motiv pentru care această idee este viabilă este siguranţa, credibilitatea oferită de instituţiile financiare internaţionale şi gama de servicii competitive oferite. În acest sens, studiul de piaţă planificat de BRD va încerca să identifice parteneri cu o reţea bine dezvoltată, pentru ca migranţilor să le fie cât mai uşor.
Studiul de fezabilitate va demara în 2014. În prezent, responsabilii din cadrul BRD şi NEXUS Moldova sunt la etapa de continuare a tratativelor cu potenţialii parteneri, cum ar fi Banca Mondială, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi/sau Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională (Sida).
Desigur, de aceste instrumente financiare vor putea beneficia moldovenii care au permisiunea de a deschide şi gestiona un cont bancar în ţara de reşedinţă. Se estimează că moldovenii deţin în prezent în băncile de peste hotare circa 6 miliarde Euro, sumă mult mai mare decât remitenţele ce intră în RM.
“Chiar dacă Fondul ar reuşi să atragă în primul an de activitate doar 5% din această sumă, vorbim despre aproximativ 300 mil. euro, o sumă importantă care depăşeşte investiţiile străine directe, iar dacă RM va reuşi să gestioneze eficient aceste fonduri şi să le includă în economia reală, atunci vom putea contribui la dezvoltarea durabilă a ţării şi crearea locurilor de muncă”, explică Dorin Toma.
Tot la capitolul investiţii, la 29 septembrie 2013, BRD a organizat un prim For Investiţional moldo-italian cu genericul “Oportunităţi de investiţii în Republica Moldova”, la care a fost prezent Prim-ministrul RM, Iurie Leancă. La eveniment au participat circa 100 de reprezentanţi ai companiilor mari din regiunea Veneto, oficiali ai Guvernului de la Roma, membri ai asociaţiilor diasporei moldoveneşti, Echipa de Atragere a Investiţiilor din cadrul Cabinetului Primului-ministru al Republicii Moldova şi echipa BRD. Pentru continuarea iniţiativelor de acest gen, BRD a elaborat un Ghid de Organizare a Evenimentelor Investiţionale, care a fost distribuit în diaspora.
Pentru o colaborare mai productivă cu diaspora, BRD va organiza, anul viitor, Forumul de Afaceri al Diasporei (Diaspora Business Forum), la care vor participa oamenii de afaceri moldoveni de peste hotare sau membri ai diasporei care deţin poziţii înalte în companii străine. La Forum se va discuta despre oportunităţile de colaborare cu instituţiile Statului sau alţi participanţi, pentru crearea de reţele de interes, vor fi prezentate recomandări şi alte aspecte care i-ar determina pe oamenii de afaceri moldoveni de peste hotare să revină sau să investească acasă.
La capitolul serviciilor bancare şi financiare pentru migranţi şi membrii diasporei, sunt în prag de implementare două iniţiative. Astfel, două bănci din ţară s-au arătat receptive pentru o colaborare în domeniul pensiilor private şi altor produse, de la transferuri băneşti la tarife mici – la conturi de economii, depozite şi credite la rate avantajoase. Tot în acest context, BRD a venit cu suportul şi asistenţa necesară pentru colaborarea Poştei Italiei şi Poştei Moldovei, cu accent pe facilitarea şi scăderea costurilor la transferurile băneşti, destinate atât locuitorilor din Chişinău, cât şi celor din zonele rurale. Totodată, există perspective de colaborare şi cu alte state, printre care Turcia, Spania, Portugalia şi Franţa.
În scopul diversificării oportunităţilor pentru diasporă şi pentru a-i încuraja pe migranţi să participe la dezvoltarea localităţilor de baştină, BRD, împreună cu Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi în parteneriat cu Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, şi-au propus dezvoltarea instrumentelor financiare (emiterea de obligaţiuni), la o rată atractivă, cu oferirea garanţiilor de rigoare.
Pentru a răspunde cât mai adecvat necesităţilor femeilor migrante, BRD împreună cu UN Women a elaborat un proiect pentru abilitarea socială şi economică a femeilor migrante. Este primul proiect care vine cu o abordare distinctă, reieşind din problemele şi necesităţile acestui grup de persoane.
O altă idee ar fi crearea unei platforme online de multifinanţare (crowdfunding), după principiul celor deja existente în SUA, Irlanda şi Anglia, prin care oamenii decid să finanţeze direct o afacere, fără intermediere bancară. Se anunţă suma necesară, oamenii care sunt interesaţi investesc în acea afacere sau inovaţie şi primesc fie produsul final, (gadget, computer, etc.), fie o rată de dobândă. E un proiect valabil atât pentru moldovenii din afară, cât şi pentru cei din ţară, care ar stimula dezvoltarea de afaceri inovative.
Iar din 2014, moldovenii care vor reveni în ţară vor putea lansa afaceri în agricultură cu suportul granturilor acordate de Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD). Deocamdată, BRD a reuşit acordarea unei cote-părţi migranţilor reîntorşi în ţară (50% pe anumite componente) din asistenţa pentru dezvoltarea afacerilor în agricultură.
Cristina MIRON
