Corupţia, birocraţia, monopolurile şi controalele excesive sunt principalele probleme cu care se confruntă oamenii de afaceri din Republica Moldova. Or, acest lucru a şi împiedicat avântul businessului şi expansiunea exporturilor de mărfuri şi produse. Statisticile oficiale arată că livrările de mărfuri şi produse moldoveneşti au crescut din anul 2000 de la 471,4 mil. USD la 2,7 miliarde USD în prezent. Însă, fără atragerea investiţiilor masive şi înlăturarea piedicilor cu care se confruntă oamenii de afaceri, creşterea exporturilor va fi îngheţată.
Deşi exporturile de mărfuri au crescut (+5,5%) mai repede decât importurile (-2,9%), deficitul comercial cu bunuri s-a aprofundat, în virtutea decalajului enorm dintre nivelul exporturilor şi importurilor din perioada anterioară.
Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în ianuarie-iunie 2019, comparativ cu perioada similară din anul 2018, au fost majorate exporturile în Turcia (de 2,4 ori), România (+9,9%), Germania (+10,1%), Federaţia Rusă (+6,5%), Polonia (+13,1%), Siria (de 3,9 ori), Elveţia (+15,4%), Republica Cehă (+18,7%) şi Indonezia (de 2,2 ori).
Reexporturile de mărfuri străine au însumat 410,7 mil. dolari SUA (30,2% din total exporturi) sau cu 6,2% mai puţin comparativ cu ianuarie-iunie 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălţăminte şi părţi de încălţăminte, seturi de fişe pentru bujiile de aprindere şi alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare şi transformatoare electrice, genţi, articole de buzunar din piele şi din materiale textile, nuci decojite, scaune, părţi de scaune, jucării, volane, coloane şi cutii de direcţie pentru autovehicule) au deţinut 21,9% în total exporturi. Ponderea mare a reexporturilor în total exporturi arată, de fapt, carenţele economiei moldoveneşti. O parte din mărfurile reexportate sunt cele produse în lohn. Este vorba în mare parte de fabricile de textile. Iar, de altă parte, sunt reexporturi care vizează producţia din Zonele Economice Libere. Investitorii aleg ZEL-urile ca urmare a stabilităţii şi previziunii pe termen lung şi a infrastructurii dezvoltate. Plasatorii de capital când vin în ţară vor să fie siguri că regulile de joc nu se vor schimba or, ZEL-urile oferă acest lucru. În prezent, Republica Moldova nu se regăseşte printre statele care oferă reguli de joc stabile pe termen mediu.
După scăderea înregistrată în a doua jumătate a anului 2018, exportul de bunuri şi-a restabilit creşterea cu o cotă de 64,6% în ţările UE şi de 14,9% pentru statele din CSI.
“După criza din 2014, exporturile Republicii Moldova au scăzut pe parcursul a doi ani cu 25% sau 580 milioane USD. Apoi a urmat o perioadă de recuperare, cu o uşoară creştere până în vara anului 2018, când livrările de mărfuri în valoare anuală au atins cota de 2 750 milioane USD. Însă deja de un an exporturile au încetat să mai crească şi s-au plafonat la nivelul de 2 750 milioane USD în valoare anuală. Un an avem creştere de 0% la exporturi. După criza din 2014, creşterea exporturilor cu 1 miliard USD a fost asigurată de 5 ramuri de bază, care au avut o contribuţie de circa 65%”, a explicat pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Cerealele şi industria automotive din Zonele Economice Libere, au asigurat 40% din creşterea exporturilor.
Potrivit lui Ioniţă, cel mai mare potenţial de creştere a exporturilor moldoveneşti o are producţia de cereale şi oleaginoase, însă obstacolul de bază este capacitatea redusă de export. Problema numărul unu a fermierilor nu este producţia agricolă, dar dificultăţile enorme la exportul lor. Logistica actuală şi monopolizarea exporturilor au creat blocaje pe piaţă. Identificarea de soluţii noi privind transportul şi exportul producţiei agricole şi demonopolizarea exporturilor ar permite să înviorăm exportul chiar în următoarele 2-3 luni.
“Fenomenul Zonelor Economice Libere (ZEL) încă urmează a fi studiat, aici mă voi limita doar a spune că datorită ZEL-urilor, Moldova a reuşit să dezvolte o industrie nouă – cea automotive (construcţia subansamblurilor pentru automobile). Redefinirea ZEL-urilor în Moldova a avut loc odată cu deschiderea ZEL Bălţi în 2010, care în prezent este şi cea mai mare Zonă Economică Liberă din ţară. În opt ani, investiţiile în industrie prin Zonele Libere au fost de 280 milioane USD, au fost create peste 18 mii locuri de muncă. Or, în prezent ZEL-urile asigură 21% din totalul exporturilor moldoveneşti. ZEL-urile trebuie să devină un centru de inovare şi dezvoltare industrială, iar pentru aceasta este necesar de crescut capacitatea lor de atragere a investiţiilor. Guvernul trebuie să consolideze potenţialul administraţiei ZEL-urilor în atragerea investiţiilor. Aici avem Zone Libere cu capacităţi financiare puternice, datorită investiţiilor masive, numărului mare de rezidenţi şi politicilor sale active de atragere a investiţiilor. Iar alte Zone, din păcate, sunt într-o stagnare profundă. Pentru a soluţiona această problemă, este necesar de demarat procesul de comasare a ZEL-urilor, astfel va creşte potenţialul lor de atragere a investiţiilor”, a mai precizat Ioniţă.
Expert–Grup estimează o creştere anuală a exporturilor de bunuri şi servicii de 13,9% până la finele anului 2019 şi o încetinire de până la 6,9% în 2020. Se prognozează o creştere anuală de 6,0% a importurilor de bunuri şi servicii în anul 2019 şi o uşoară creştere de 6,9% în anul 2020. În situaţia unei evoluţii incerte a remitenţelor, această dinamică comercială va pune şi mai multe presiuni pe contul curent al balanţei de plăţi şi, respectiv, pe cursul monedei naţionale.
Săptămâna trecută, mai mulţi oameni de afaceri s-au adresat premierului Maia Sandu, cu propunerea de a le uşura activitatea.
“Pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri al Republicii Moldova, antreprenorii susţin că e nevoie de acţiuni din partea autorităţilor. Este vorba de instituirea funcţiei de Ombudsman pentru apărarea drepturilor, independenţa justiţiei şi răspunderea patrimonială a judecătorilor şi tuturor subiecţilor care au admis deposedarea ilegală de proprietate a oamenilor de afaceri”, potrivit declaraţiei acestora.
Oamenii de afaceri vor abrogarea normelor din Codul Fiscal care acordă drepturi discreţionare Serviciului Fiscal de Stat de a pune sechestru pe conturile bancare ale agenţilor economici – instituirea unor reguli egale pentru toţi (sectorul public versus sectorul privat). “Guvernul nu a formulat drept prioritate acţiunile referitoare la organizarea şi prestarea către business a serviciilor publice conform principiului „ghişeului unic”, inclusiv ghişeul unic electronic”.
Oamenii de afaceri se arată dispuşi pentru înăsprirea a tot ce are tangenţă cu „offshore”, însă nu trebuie de „criminalizat” aceste activităţi şi sancţionat penal reprezentanţii oamenilor de afaceri.
În acelaşi timp, pentru a uşura activitatea antreprenorilor, e nevoie şi de consolidarea caracterului informativ, consultativ şi preventiv al controalelor, fără aplicarea sancţiunilor pentru încălcările minore depistate (care nu aduc prejudicii) şi oferirea timpului suficient pentru remedierea problemelor. O soluţie ar fi elaborarea şi publicarea pe web a materialelor documentare şi ghidurilor destinate informării agenţilor economici privind drepturile şi obligaţiile organelor de control şi agenţilor economici supuşi controlului; prevederilor legislaţiei în vigoare, cu indicarea, distinct pentru fiecare organ de control, a încălcărilor posibile în privinţa agenţilor economici, a faptelor contravenţionale, a sancţiunilor şi altor măsuri aplicabile.
Victor Ursu
