Deocamdată, implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE în regiunea transnistreană nu este realizată din cauza multiplelor divergenţe între interesele economice şi politice. Totuşi, pe termen lung, ar prevala variabilele economice, susţin analiştii de la Centrul “Expert-Grup”. Ei au prezentat un studiu care analizează două scenarii pentru economia din stânga Nistrului: implementarea şi denunţarea Acordului, şi implicaţiile economice ale acestora.
În prezent, regiunea transnistreană are un regim comercial asimetric cu UE. Astfel, agenţii economici din regiune dispun de anumite facilităţi la exportul şi importul din UE. Spre exemplu, companiile transnistrene sunt mai bine protejate, întrucât taxele vamale de import din regiune sunt de 7,3%, comparativ cu 4,6% fixate pentru importul din RM. “Este un nivel de protecţie mult mai mare şi aceasta permite companiilor, respectiv, să fie mai competitive pe piaţa internă şi, într-un fel, camuflează carenţele din sistemul industrial a regiunii”, susţine directorul executiv al “Expert-Grup”, Adrian Lupuşor. Drept rezultat al acestor facilităţi comerciale, piaţa comunitară a devenit, practic, principala piaţă de desfacere. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în nouă luni ale acestui an, circa 60% din exporturile regiunii transnistrene au fost orientate spre UE şi doar 36% spre CSI.
În mare parte, există două scenarii majore: implementarea Acordului şi denunţarea acestuia. Ambele, însă, au avantaje şi dezavantaje pentru economia regiunii. “Reducerea barierelor tarifare la export ar afecta nesemnificativ economia regiunii, deoarece, la moment, companiile beneficiază deja de regimul preferenţial de export pe piaţa comunitară. Vorbim de un avans al exporturilor destul de modest de aproximativ 0,5%. Însă principalul impact urmează să derive din eliminarea barierelor non-tarifare. Astfel, estimăm un salt al exporturilor de 3,3% în UE”, explică Adrian Lupuşor.
Eliminarea tarifelor vamale la import, pentru că liberalizarea presupune o liberalizare mutuală de ambele părţi, ar urma să sporească importurile cu 1,4%, iar eliminarea barierelor non-tarifare ar stimula importul cu doar 0,4%, estimează experţii economici. În final, creşterea exporturilor şi importurilor ar atrage şi o majorare de investiţii. Acestea ar putea creşte cu 2%, întrucât companiile vor avea acces la materie primă mai ieftină în urma eliminării tarifelor vamale la import şi ca rezultat al îmbunătăţirii climatului de afaceri.
Totuşi, ar interveni şi anumite riscuri în rezultatul liberalizării comerţului. “Nu trebuie să uităm că sistemul de finanţe publice din regiune depinde foarte mult de veniturile rezultate din aplicarea tarifelor vamale la import şi export. Ele constituie peste 20% din veniturile bugetare şi, evident, eliminarea acestora urmează să priveze regiunea de această sursă de venituri. Al doilea risc ţine de suportul financiar din partea Federaţiei Ruse, care este unul de ordin politic, însă implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE ar putea rupe legăturile economice şi politice dintre regiune şi autorităţile din Federaţia Rusă. Respectiv, direct sau indirect, finanţările din această direcţie ar înceta”, opinează directorul executiv al “Expert-Grup”. Riscul cel mai mare, totuşi, ar fi şocul de competitivitate pentru companiile locale. În prezent, companiile din regiunea transnistreană, în special cele industriale, sunt destul de vulnerabile la liberalizarea comerţului, din lipsa unei modernizări adecvate. Experţii spun că, la moment, aceste carenţe sunt camuflate de un tarif vamal protecţionist şi, în al doilea rând, de subvenţiile energetice acordate de Federaţia Rusă, de care beneficiază exportatorii de energie electrică şi, evident, eliminarea acestor avantaje pentru regiune ar putea implica un şoc competitiv pe termen scurt şi mediu pentru economia regiunii transnistrene. Deşi există aceste riscuri, analiştii de la “Expert-Grup” estimează că implementarea Acordului de Asociere cu UE ar avea un impact net pozitiv, cu o creştere a PIB-ului de 3,6%.
Al doilea scenariu, negativ, ar avea mai multe repercusiuni negative asupra regiunii, deoarece UE ar anula regimul preferenţial existent. Potrivit studiului, exporturile spre zona UE ar scădea, în acest caz, cu tocmai 25,1%, iar investiţiile – cu aproape 3%. În rezultat, economia regiunii se va comprima cu 5,2%.
“Desigur că regiunea din stânga Nistrului ar avea mai multe beneficii economice dacă ar implementa acest acord. Totuşi, există un şir de cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească în acest caz. În primul rând, este vorba de anularea tuturor taxelor de import, accesul colaboratorilor vamali pe teritoriul regiunii, astfel încât ei să poată verifica originea produsului şi să respecte regulile UE de securitate alimentară”, a declarat anterior şeful Secţiei Politică şi Economică UE, Wicher Slagter. El le-a spus jurnaliştilor că, în prezent, doar compania Acvatir SRL respectă normele europene de securitate alimentară, exportând icre negre pe piaţa comunitară.
De facto, negocierile care sunt efectuate în vederea implementării Acordului de Asociere cu UE, trebuie să aibă în finalitate un aranjament încheiat între Chişinău şi Tiraspol, care au acum o relaţie ostilă. Potrivit reprezentantului Asociaţiei pentru Politică Externă din Slovacia, Vladimir Bilcik, parcursul european al R. Moldova ar putea să fie zădărnicit de denunţarea Acordului de către Transnistria, deoarece documentul conţine o prevedere care se referă la faptul că implementarea acestuia trebuie să cuprindă întreg teritoriul ţării. “Există anumite detalii tehnice care nu au fost discutate în cadrul negocierilor de semnare a Acordului de Asociere. Cea mai esenţială se referă la teritorialitate şi anume că Acordul trebuie implementat pe întreg teritoriul ţării. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci UE are dreptul să-l suspende”, explică Vladimir Bilcik. Exact cu aceeaşi problemă se confruntă şi Georgia în cazul implementării Acordului de Asociere în Abhazia şi Osetia de Sud. Totuşi, soluţiile tehnice ale acestei probleme trebuie să vină de pe intern, spune expertul din Slovacia.
Menţionăm că Parlamentul UE, în noua sa componenţă, a inclus deja pe agendă discuţii privind implementarea în practică a Acordului în ţările care au semnat documentul. În plus, este prevăzută şi revizuirea Politicii Europene de Vecinătate în cadrul Programului de Parteneriat Estic.
Analistul economic, Iurie Morcotîlo, anticipează o creştere uşoară a economiei regiunii transnistrene, aceasta fiind impulsionată, preponderent, de relansarea activităţii uzinei metalurgice de la Râbniţa care a contribuit foarte mult la creşterea industriei. Până în trimestrul III al anului curent, creşterea industrială a fost una impresionantă – 70%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, principalii factori fiind industria metalurgică şi cea electroenergetică. De partea cealaltă, industria agroalimentară şi de textile a înregistrat o diminuare cu 38%.
Activitatea investiţională şi, îndeosebi, investiţiile în capitalul fix vor fi mai mici în acest an comparativ cu anul 2013. “Unele chestionare privind dispoziţia agenţilor economici şi a populaţiei privitor la tendinţele economice în regiune sunt pesimiste. Alte tendinţe care, de asemenea, subminează dezvoltarea economică este scăderea cererii interne şi o politică internă contradictorie stabilită de autorităţile transnistrene. Este vorba de politica monetară şi fiscală prociclică care accentuează şi mai mult tendinţele de descreştere a economiei”, opinează Morcotîlo. Potrivit lui, economia regiunii transnistrene este într-o situaţie precară încă din 2011, când producţia industrială şi-a luat un ritm de descreştere. În acelaşi timp, cererea internă este atât de mică, încât are o contribuţie neesenţială la menţinerea economiei în regiune. “Vorbim şi despre o politică monetară nefastă. În acest an, banca centrală a mărit nivelul rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale, ceea ce a dus la restrângerea masei monetare. În plus, regiunea are un deficit bugetar enorm de 10%”, punctează expertul.
În viziunea experţilor de la Centrul “Expert-Grup”, autorităţile transnistrene trebuie să adopte o politică monetară mai relaxată şi să monitorizeze deprecierea rublei, să implementeze reforme structurale şi politici fiscale mai puţin austere.
Lilia Platon
