Anul 2015 a fost unul destul de dificil din punct de vedere economic, majoritatea riscurilor anticipate la început de an s-au materializat. Economia moldovenească bazată pe consum şi-a epuizat resursele, iar autorităţile nu au asigurat o trecere la un alt model economic mai eficient.
Sunt concluziile ce se conţin în cea de-a 13-a ediţie a MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis) cu genericul „2015 – anul temerilor economice care s-au adeverit”, lansată săptămâna trecută de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Experţii explică tendinţele macroeconomice şi sectoriale conturate pe parcursul anului 2015 şi oferă prognoza principalilor indicatori economici pentru 2016.
Practic, toate riscurile identificate în ediţia precedentă a publicaţiei MEGA din aprilie 2015 s-au materializat: criza bancară, perpetuarea incertitudinii politice, stagnarea procesului de reforme, înrăutăţirea relaţiilor cu partenerii de dezvoltare, reducerea exporturilor şi remiterilor pe fondul crizei economice din Federaţia Rusă, inflaţie de două cifre. Mai mult decât atât, suplimentar acestor constrângeri, Republica Moldova a avut parte şi de un an climateric nefavorabil care a afectat producţia agricolă.
Autorii publicaţiei se aşteaptă la o scădere de 0,8 la sută în acest an, cauzată în special de declinul din trimestrul trei şi patru, şi o relansare destul de moderată în anul 2016 de 2,9 la sută. De fapt, recesiunea economică din anul curent putea fi mult mai dramatică dacă moneda naţională nu s-ar fi depreciat, fapt ce a asigurat o performanţă mai favorabilă exporturilor faţă de importuri.
“Dacă ne uităm atent la modul de formare a Produsului Intern Brut (PIB) vom vedea că singurul aport la creşterea acestuia a fost din partea exportului net, în condiţiile unei scăderi mai puternice a importurilor. Avem un efect pozitiv mai mult aritmetic asupra PIB-ului”, a declarat Andrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup.
Potrivit acestuia, dacă s-ar exclude factorul exportului net, scăderea ar fi de două ori mai mare decât cea raportată de Biroul Naţional de Statistică de 3,7 la sută în trimestrul trei, fapt ce denotă gravitatea situaţiei economice din ţară.
“Principala provocare a economiei moldoveneşti este că această criză economică ne-a prins destul de nepregătiţi, cu un deficit bugetar în creştere, mult peste nivelul optimal de 1 procent din PIB, un nivel destul de redus al rezervelor valutare, aproape de nivelul minim admisibil şi un sector bancar slăbit”, a mai menţionat Andrian Lupuşor.
Provocarea principală a economiei moldoveneşti nu este recesiunea, ci mai curând nivelul scăzut de imunitate faţă de şocurile negative şi capacitatea slabă a autorităţilor-cheie de a contracara criza. Economiştii de la Expert-Grup mai constată că instituţiile-cheie, care ar trebui să intervină cu un plan anticriză credibil, sunt “fie paralizate, fie în criză de capacităţi tehnice şi financiare”. Incertitudinea economică şi politică “a afectat foarte mult activitatea investiţională şi creşterea pe termen lung, deoarece Republica Moldova se află în situaţia în care singurul motor de creştere pe termen lung este productivitatea, iar aceasta depinde de investiţii”.
În lipsa unui Guvern funcţional, procesul de reforme este blocat, bugetul pentru anul viitor nu este aprobat, iar în suprapunere cu criza de management din cadrul BNM, aceasta nu permite negocierea unui nou memorandum cu FMI şi, respectiv, deblocarea finanţării din partea partenerilor de dezvoltare.
Aceste probleme majore, în opinia experţilor, ar putea să constituie o provocare şi în anul viitor, deoarece se răceşte cererea internă, există o situaţie dificilă şi în sectorul bancar legată de activitatea de creditare şi costul finanţărilor bancare. De asemenea, aşteptările antreprenorilor sunt foarte negative.
Răcirea cererii interne, nivelul redus al creditării şi confidenţa scăzută a antreprenorilor au determinat declinul investiţiilor private în Moldova, care probabil se vor menţine pe un trend descendent inclusiv până în 2016, constată experţii. Adiţional, constrângerile bugetare curente nu doar împiedică creşterea investiţiilor publice, dar prezintă o barieră şi pentru investiţiile urgente şi strict necesare. Mai mult ca atât, situaţia politică instabilă a determinat şi reducerea resurselor externe pentru finanţarea investiţiilor.
Este necesară „semnarea memorandumului cu FMI care ar permite nu doar creşterea activelor oficiale de rezervă şi stabilizarea finanţelor publice, dar şi deblocarea altor fonduri din partea partenerilor de dezvoltare”, care ar contribui la modernizarea infrastructurii şi sporirea cererii pentru forţa de muncă. Mai mult ca atât, pentru atragerea noilor investitori şi crearea condiţiilor necesare pentru extinderea afacerilor trebuie îmbunătăţită imaginea în ansamblu a Moldovei şi a sistemului bancar în particular care au fost puternic afectate pe parcursul ultimului an.
Expert-Grup constată că sectorul bancar, fiind în mod tradiţional un pilon al stabilităţii economiei, s-a transformat în veriga slabă a acesteia. Deşi majoritatea băncilor rămân suficient capitalizate, falimentul a trei bănci importante a erodat încrederea populaţiei în întregul sistem bancar şi a scos în evidenţă importante carenţe la capitolul guvernanţei corporative în bănci, precum şi la capitolul eficienţei supravegherii bancare.
Una din măsurile imediate care urmează a fi adoptată de urgenţă de către autorităţi, în opinia economiştilor, ţine de adoptarea unei Legi cu privire la stabilizarea şi reforma sistemului bancar. Aceasta ar trebui să se axeze pe şapte elemente-cheie care urmează să consolideze încrederea în sistem, să sporească eficienţa supravegherii bancare şi să îmbunătăţească guvernanţa corporativă în bănci:
1. Asigurarea transparenţei beneficiarilor finali ai acţiunilor băncilor comerciale;
2. Accelerarea investigaţiilor privind cauzele falimentării BEM, BS şi UB şi tragerea la răspundere a persoanelor implicate;
3. Interzicerea prin lege a oricăror interacţiuni dintre băncile moldoveneşti şi entităţile din locaţii care nu implementează principiile internaţionale de evidenţă şi raportare financiară;
4. Sporirea capacităţii băncilor de a absorbi pierderi, în special a celor de importanţă sistemică;
5. Fortificarea guvernanţei corporative din cadrul băncilor comerciale conform principiilor BASEL III.
6. Fortificarea guvernanţei corporative din cadrul BNM şi sporirea capacităţii acesteia în domeniul supravegherii bancare.
7. Facilitarea concurenţei în sectorul bancar, prin eficientizarea eforturilor BNM şi a Consiliului Concurenţei în domeniul prevenirii şi contracarării eventualelor aranjamente anti-concurenţiale între participanţii pieţei.
Anul 2015 a demonstrat încă o dată că modelul de creştere economică bazat pe consum şi remitenţe nu mai e funcţional, apreciază Expert-Grup. Consumul intern puternic dependent de remitenţe nu poate asigura o creştere economică echilibrată la care ar trebui să tindem. Pentru a schimba acest status-quo, e necesară “coordonarea politicilor din toate domeniile – fiscală, industrială, monetară, comercială, pentru a asigura o cerere internă sănătoasă, o stabilitate monetară, o îmbunătăţire a climatului de afaceri, care împreună să ducă la transformarea structurală a economiei noastre”.
Potrivit BNS, în primele trei luni ale anului 2015, avansul a fost de 4,8 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, după care a urmat o contractare a ritmului de creştere până la 2,5 la sută în trimestrul doi şi un declin de 3,7 la sută, în trimestrul trei.
Statisticile oficiale mai denotă că în trimestrul întâi al acestui an economia a înregistrat o scădere cu 0,6 la sută faţă de trimestrul patru 2014, iar în trimestrul doi – de 0,7 la sută faţă de trimestrul precedent. Scăderea PIB în trimestrul trei se traduce prin intrarea în recesiune tehnică.
Ministerul Economiei şi Banca Mondială prognozează pentru anul 2015 o scădere a economiei cu 2 la sută. FMI se aşteaptă la o contractare economică de 1 la sută, iar IDIS “Viitorul” – de 4 la sută.
Vlad Bercu
