Companiile străine care vin în Republica Moldova schimbă peisajul în condiţiile în care ele nu au tradiţia de a plăti mită şi acest lucru creează o relaţie dintre business şi autorităţile de control. Or, acest lucru duce la creşterea calităţii mărfurilor şi produselor exportate de Republica Moldova.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în zece luni ale anului 2017, valoarea totală a exporturilor a însumat 2 miliarde USD, cu 17,5% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 1254,6 mil. dolari SUA (cu 19,9% mai mult faţă de ianuarie-octombrie 2016), deţinând o cotă de 65,3% în total exporturi (64,1% – în ianuarie-octombrie 2016). Astfel, ponderea exporturilor spre Uniunea Europeană creşte al 5-lea an consecutiv şi, la sfârşitul anului, acestea ar putea atinge ponderea de 70% din totalul livrărilor de mărfuri.
Totodată, exporturile de mărfuri realizate în luna octombrie 2017 s-au cifrat la 268,2 mil. dolari SUA, cu 19,7% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 33,6% – comparativ cu luna octombrie 2016.
“Exporturile au înregistrat o creştere semnificativă comparativ cu luna precedentă, fapt care ne face să credem că până la finele anului exporturile vor atinge nivelul de 2,420 milioane USD. Această creştere se datorează aproape exclusiv creşterii exporturilor spre Uniunea Europeană, care în acest an se vor majora cu 288 milioane USD. Ponderea Uniunii Europene în exporturile Moldovei va atinge în acest an maxima istorică de 69,9%, puţin peste maxima deţinută de CSI în anul 1997”, a explicat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Datele BNS mai relevă că ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 19,8% (21,0% – în ianuarie-octombrie 2016), ce corespunde unei valori de 380,0 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 10,7%, comparativ cu ianuarie-octombrie 2016.
Ioniţă are şi o explicaţie de ce s-au deteriorat relaţiile comerciale cu CSI şi în special cu Federaţia Rusă. “Venirea companiilor străine schimbă modul de a fi prin faptul că businessul local achită oficial toate plăţile fără mită. Efectul pe termen mediu de apropiere de UE a Republicii Moldova va genera creşterea exporturilor în Federaţia Rusă din simplu motiv că vom începe a lucra civilizat. Trebuie să recunoaştem că Federaţia Rusă nu este vinovată în prăbuşirea exporturilor Republicii Moldova. Problemele au existat de ceva vreme”.
Potrivit lui, implementarea legislaţiei comunitare după semnarea Acordului de Liber Schimb a schimbat regulile de joc pentru businessul moldovenesc. “Relaţia cu UE a însemnat nu doar că poţi vinde pe piaţa comunitară, dar şi reforma totală a tot ce înseamnă certificare şi originea mărfurilor. Acest lucru înseamnă, de fapt, intrarea pe uşa din faţă. În prezent, Republica Moldova, având un comerţ civilizat cu UE, este forţată de împrejurări să adopte un cadru normativ care să excludă falsificarea certificatelor şi actelor de provenienţă. De fapt, în acest mod este protejată piaţa şi agenţii economici locali”.
Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în ianuarie-octombrie 2017, comparativ cu perioada similară din anul 2016, arată că cele mai mari creşteri ale exporturilor au fost în România (+17,6%), Turcia (de 1,6 ori), Germania (+25,0%), Italia (+14,9%), Polonia (+32,2%), Federaţia Rusă (+7,3%).
Livrările de mărfuri şi produse pe piaţa Federaţiei Ruse vor creşte nu pe seama schemelor negre, reexporturi şi certificate false, dar ca urmare a producţiei reale din Republica Moldova.
Scăderea drastică a exporturilor Republicii Moldova către Federaţia Rusă a fost compensată de livrările de mărfuri şi produse în UE. Acest lucru s-a produs ca urmare a investiţiilor în industria auto, care, de altfel, şi face cele mai multe exporturi. În perioada anilor 2012–2017 ponderea exporturilor în UE şi Federaţia Rusă era egală. Reducerea exporturilor către Federaţia Rusă s-a cifrat la 450 milioane USD.
“Investiţiile străine au un rol important pentru economia Republicii Moldova în condiţiile în care în ultimii ani industria automotive a cunoscut o creştere importantă. Acest lucru a favorizat crearea locurilor de muncă şi majorarea comerţului cu UE”, a mai spus Ioniţă.
Companiile străine care vin în Republica Moldova schimbă peisajul, în condiţiile în care ele nu au obiceiul de a plăti mită şi acest lucru creează o mare relaţie dintre business şi autorităţile de control. Un exemplu este scandalul companiei Draexlmaier Automotive din anul 2012 care viza amendarea Codului Fiscal ce prevedea oferirea, din contul companiei, muncitorilor transport şi hrană. Acest lucru a avut loc ca urmare a presiunii pe care au pus-o asupra autorităţilor deşi puteau lejer să soluţioneze problema achitând mită.
“Un detaliu este că businessul străin care vine în Republica Moldova nu achită salariul în plic. Companiile străine care vin în Republica Moldova impulsionează crearea întreprinderilor locale, care prestează servicii de transport, masă, deplasări pe distanţe scurte. Respectiv, companiile locale lucrează oficial”, este de părere economistul IDIS Viitorul.
În zece luni ale anului 2017, ponderea produselor alimentare în totalul exporturilor a fost de 23,6% urmate de manufacturi cu 23% şi maşini şi echipamente – cu 18,5%. Produsele chimice, uleiurile, băuturile alcoolice şi combustibilii, cumulativ, au totalizat 27%. Conform datelor BNS, s-au marcat creşteri la exporturile de maşini şi aparate electrice (+37,0%), legume şi fructe (+36,7%), seminţe şi fructe oleaginoase (+24,8%), îmbrăcăminte şi accesorii (+13,5%), cereale şi preparate pe bază de cereale (+13,0%), băuturi alcoolice şi nealcoolice (+12,1%), produse medicinale şi farmaceutice (+33,2%), petrol, produse petroliere şi produse înrudite (de 2,9 ori), mobilă şi părţile ei (+7,5%), produse chimice organice (+40,6%), fire, ţesături şi articole textile (+8,2%), tutun brut şi prelucrat (+47,0%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (+44,1%), încălţăminte (+14,0%), carne şi preparate din carne (+49,1%), construcţii prefabricate; alte instalaţii şi accesorii pentru instalaţii sanitare, de încălzit şi de iluminat (de 1,6 ori), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (+41,3%), articole din lemn (+22,2%), produse lactate şi ouă de păsări (+8,8%), care au contribuit la majorarea pe total exporturi cu 17,8%.
Totodată s-au micşorat exporturile de cauciuc prelucrat (-82,8%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (-19,1%), zahăr, preparate pe bază de zahar; miere (-13,2%), articole din minerale nemetalice (-10,9%), articole de voiaj; sacose şi similare (-16,3%), articole prelucrate din metal (-6,4%).
În pofida creşterii robuste a exporturilor, datorată recoltei bune din 2016 şi aprecierii leului, importurile au crescut şi ele, ca rezultat avem o contribuţie negativă a exporturilor nete. Datorită creşterii mai mari a importurilor decât a exporturilor, deficitul de cont curent a crescut până la 9,3% din PIB, de la 5,9% anul trecut. În pofida evoluţiei favorabile a exporturilor, având la bază expansiunea semnificativă a importurilor, contribuţia comerţului net la creşterea PIB va rămâne negativă.
Victor URSU
