Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a încetat administrarea specială a companiei internaţionale de asigurări Asito SA şi l-a numit în funcţia de director general al societăţii pe Eugeniu Şlopac. Având în vedere importanţa hotărârii CNPF, precum şi personalitatea „noului vechiului” director al companiei de asigurări, redacţia ziarului Capital Market a solicitat domnului Şlopac să ofere detalii despre planurile şi obiectivele propuse de acţionari.
– Există maxima „nu poţi intra de două ori în acelaşi râu”. Sunteţi unul dintre primii directori ai ASITO, în perioada de tranziţie a economiei naţionale la economia de piaţă, care aţi transformat întreprinderea de stat într-o societate pe acţiuni. Astăzi v-aţi reîntors în calitate de director general. Cât de greu sau de uşor a fost să luaţi această decizie, nu era mai simplu să creaţi de la zero o nouă companie de asigurări? Mai ales că astfel de exemple pe piaţa noastră de asigurări există.
– Am respectat principiul de intrare în „apa aceluiaşi râu” şi am încercat să nu-l încalc. Dar, în acest caz, este o poveste total diferită. Mai mult decât atât, oricum ar suna, Asito nu este o simplă companie. În opinia mea, istoria sa este strâns legată de istoria Moldovei noastre moderne şi este unică. Anume ea a fost prima societate pe acţiuni din ziua declarării independenţei Republicii Moldova, care a emis acţiuni, îndeplinind pentru aceasta toate măsurile şi cerinţele de rigoare.
Astăzi, îmi place să-mi amintesc de acele vremuri dificile: multe nu ştiam, nu exista un cadru legislativ, nu aveam experienţă de activare în condiţii de piaţă etc. Dar, privind în trecut, îmi dau seama că noi nu doar am creat o nouă companie de asigurări, ci am pus bazele pieţei de asigurări din Moldova. Anume în ASITO au crescut cei mai mulţi profesionişti, care au devenit personalul de bază pentru toate celelalte societăţi de asigurări create în ţară după 1991.
Al doilea motiv care m-a determinat să revin în companie a fost dictat de evenimentele care au urmat. A fost dureros să văd compania fără un loc pe piaţă, aproape fără specialişti. Da, compania a pierdut foarte mult, dar la întrebarea „să existe sau să nu existe ASITO”, tind să cred că această societate, cu o asemenea experienţă şi istorie, mai are perspective financiare. Însă pentru a avea rezultate pe măsură, trebuie să venim cu idei şi tehnologii noi.
– Cum vedeţi acest lucru?
– În opinia mea, în prezent piaţa asigurărilor din Republica Moldova stagnează, nu aduce nimic nou nici clienţilor, nici întreprinderilor, nici partenerilor. Există părerea că nu ar trebui să ne facem griji cu privire la această piaţă, din moment ce este autosuficientă. Nu sunt de acord cu aceată opinie, deoarece consider că asigurarea este unul dintre cele mai importante elemente ale creşterii economiei naţionale. La acest subiect putem mult să discutăm, dar pentru mine nu este importantă constatarea, ci propunerea unor soluţii concrete. Sunt lucruri absolut diferite. De aceea consider că societatea Asito are tot dreptul să activeze pe piaţă. Ea a făcut multe pentru piaţa de asigurări din Moldova. Şi pentru ceea ce s-a întâmplat pe piaţă în ultimii 5 ani, nu e responsabilă doar Asito.
– Când aţi venit la ASITO în anii 90, aţi avut sarcina de a reorganiza monopolul de stat în SA şi de a învăţa să activaţi în condiţii de piaţă. Care sunt sarcinile actuale puse de acţionari şi ce aşteptări aveţi pentru finele acestui an?
– În primul rând, vrem să ne debarasăm de principiile învechite. Astăzi, infrastructura pieţei de asigurări este destul de dezvoltată. Cu toate acestea, consider că încă există rezerve pentru dezvoltare. Dacă e să vorbim despre ASITO, perspectivele companiei le văd în primul rând în aplicarea noilor tehnologii IT. Acestea, la rândul lor, vor permite optimizarea activităţii companiei de asigurări, îmbunătăţirea calităţii şi vitezei serviciilor de asigurări prestate. În calitate de exemplu avem pieţele mai dezvoltate, soluţiile şi oportunităţile pe care acestea le prezintă.
– Dacă am înţeles corect, Dvs. doriţi ca, din contul investiţiilor în noile tehnologii şi produsele IT, să vă recâştigaţi cota de piaţă?
– Nu doresc să măresc cota pe piaţă, ci propun revizuirea rolului acestui indicator în direcţia atragerii atenţiei asupra eficienţei fiecărui leu investit.
Avem companii cu pondere mare pe piaţă, dar cu rezultate financiare nesemnificative. Spre exemplu, piaţa asigurărilor a înregistrat, în ansamblu, prime brute în sumă de 1,7 miliarde lei şi un profit total de 60 milioane de lei. Dacă luăm în considerare activele companiilor, atunci randamentul mediu este sub 2 la sută – un indice mai jos decât nivelul inflaţiei, chiar cu mult mai jos.
Personal, consider că în prezent, având în vedere piaţa în scădere, concurenţa este mare, dar la nivel moral şi tehnic majoritatea companiilor s-au învechit, ceea ce ne dă o şansă.
În ceea ce priveşte cota de piaţă, vă pot spune următorul lucru, atunci când grupul de asigurări QBE a plecat din Republica Moldova, Ungaria, Serbia şi din întreaga Europă Centrală, ne-a spus, „cotă pe piaţă aveţi, însă rezultate financiare – nu aveţi. Ponderea de două la sută din piaţa Germaniei ne oferă 2 miliarde de euro, dar voi? „Deci, pentru mine cuvintele despre cota de piaţă este, aşa cum spunea M. Gorbaciov, „din domeniul gândirii depăşite”.
– Deci, pentru Dvs. acum e important indicatorul eficienţei fiecărui leu investit de către acţionari?
– Da. Banii acţionarilor ar trebui să funcţioneze în mod eficient şi să le aducă acestora venit.
– Am impresia că şi Dvs. mizaţi pe piaţa asigurărilor auto, care este deja aglomerată, sau totuşi vreţi să activaţi pe piaţa asigurărilor imobiliare, agricole, de viaţă etc.?
– În Moldova, toate companiile de asigurări s-au concentrat pe asigurările auto. Acest tip de asigurări ocupă cea mai mare parte a pieţei moldoveneşti. Apare întrebarea: de ce sunt atât de puţin dezvoltate celelalte tipuri de asigurare? Dar mi se pare că întrebarea corectă ar fi de ce alte sectoare ale economiei naţionale utilizează atât de puţin serviciile de asigurare? Da, sunt de acord, transportul este un segment important al economiei naţionale, dar persistă aceeaşi întrebare: de ce celelalte sectoare ale economiei nu utilizează serviciile de asigurare? Unde sunt asigurările de proprietate, a businessului, unde e asigurarea de răspundere generală pentru persoanele terţe etc.?
La începutul acestei discuţii am declarat că asigurările ar trebui să activeze împreună cu alte instituţii financiare. La rândul lor, aceste instituţii financiare susţin că serviciile de asigurare determină creşterea costului serviciilor lor şi acest lucru nu le este convenabil.
Personal, cred că trebuie să înţelegem în mod clar rolul asigurării în crearea mecanismului de protecţie economică a investiţiilor şi a businessului. Căci, de altfel, investiţiile nu vor intra în ţara noastră, iar businessul va migra în regiuni mai bine protejate.
– La noi, de obicei, nivelul scăzut al asigurărilor este explicat prin costul ridicat al serviciilor sau prin cultura de asigurare. Sunteţi de acord cu această afirmaţie?
– Există şi un alt moment – instituţiile intermediare îşi reţin cea mai mare parte din profit, producătorilor – revenindu-le partea cea mai mică. De aceea, potenţialii clienţi nu au mijloace financiare suficiente pentru asigurări.
– Nu aveţi impresia că băncile înlocuiesc serviciul de asigurare cu majorarea cerinţelor faţă de gaj sau cu creşterea comisionului la eliberarea sau evaluarea creditului?
– Într-adevăr, băncile percep mai mult comision decât ar trebui, dar, în acelaşi timp, se plâng că nu au clienţi. Dacă şi-ar optimiza toate cerinţele şi gajul, care este perceput şi este subestimat, atunci ar exista mijloace şi pentru asigurare. Nu doar banca ar trebui să aibă profit din operaţiunile financiare.
– Dacă e să revenim la asigurarea mobilă. În prezent, deja prin intermediul telefonului mobil putem comanda un bilet de avion, de asemenea, vom putea procura şi poliţă de asigurare. Dar ce se va întâmpla în caz de accident, sunt necesare modificări în legislaţie?
– Dacă e să vorbim despre răspunderea civilă auto, în opinia mea, un impuls mare pentru dezvoltarea pieţei ar avea crearea unui registru al staţiilor de deservire auto, care ar oferi o evaluare independentă a prejudiciului, ar repara automobilele şi ar prezenta cecurile companiilor de asigurări.
Ştiţi că astăzi, foarte mult timp este pierdut cu accidentele rutiere minore. Trebuie să aştepţi inspectorii auto, apoi să îndeplineşti actele într-o companie de asigurări, apoi în alta şi numai după aceea automobilul ajunge în atelierul de reparaţii auto. În opinia mea, după înregistrarea accidentului, maşina ar trebui transportată la serviciul auto, unde experţii vor evalua pagubele şi la solicitarea clientului vor efectua reparaţia. Lansarea acestui produs nou va permite, pe de o parte, reducerea poverii asupra companiilor de asigurări, iar pe de altă parte, va reduce din timpul pierdut de proprietarii de automobile. Astfel, companiile de asigurări vor avea posibilitatea să se concentreze asupra accidentelor majore.
Îmi este greu să mă pronunţ cu privire la modificările în legislaţie. Poate că acestea ar trebui să se refere la reglementările existente în domeniul asigurărilor auto şi la Legea cu privire la asigurări. Deocamdată nu pot să spun ce schimbări sunt necesare la nivel legislativ, deoarece am fost numit recent în funcţie. Ca să dau un răspuns mai detaliat am nevoie de ceva timp pentru a analiza totul, a formula, a discuta cu experţii şi colegii.
– Aţi revenit în Biroul Carte Verde?
– Recent, la ultima adunare am fost aleşi din nou în calitate de membru al Biroului Carte Verde, precum şi membru al consiliului de administraţie. Şi cred că în curând vom începe să lucrăm cu un nou produs, după un principiu nou.
– În anii precedenţi ASITO a susţinut promovarea unei asociaţii profesionale a societăţilor de asigurare, crearea unei poziţii comune a participanţilor la piaţă. Acum veţi reanima această practică?
– Sunt sigur că companiile de asigurări şi acţionarii lor au ce discuta. Personal, cred că concurenţa neloială împiedică dezvoltarea pieţei şi nu-i permite să profite de posibilităţile actuale. Cred că poate fi găsită o soluţie convenabilă pentru toţi, deoarece crearea unei pieţe de asigurări deschise şi civilizate în Moldova oferă mai multe avantaje decât dezavantaje.
– Va mulţumesc pentru interviu.
Ghenadie Tudoreanu
