Aşa sau cam aşa s-a întâmplat în mai toţi anii în care sectorul agricol a fost în declin. Şi anul 2015 nu a fost o excepţie. Economia moldovenească a înregistrat o scădere de 0,5 la sută, o evoluţie totuşi peste estimările analiştilor şi ale autorităţilor care se aşteptau la un declin de până la 2 la sută. Şi cel mai negativ impact l-a avut sectorul agricol, cu o reducere cu 13,4 la sută a valorii adăugate brute în sectorul agricol, silvicultură şi pescuit.
Sunt doar datele preliminare. Peste câteva luni ele vor fi actualizate. De aceea, referindu-ne la scăderea de 0,5 la sută, probabil, ar trebui să vorbim de o reducere la limita marjei de eroare. Datele actualizate ar putea să arate un declin şi mai mic, dacă urmăm tendinţele din ultimii trei ani precedenţi lui 2015. Biroul Naţional de Statistică anunţa în prealabil pentru anul 2012 o scădere de 0,8 la sută, iar actualizările au redus puţin din aceasta, până la minus 0,7 la sută. Statisticile oficiale actualizate pentru anul 2013, respectiv, o creştere cu 9,4 la sută a Produsului Intern Brut (PIB), arăta cu mult mai bine decât datele preliminare de 8,9 la sută. Reevaluarea PIB-ului pentru 2014 a ridicat cifra de creştere de la 4,6 până la 4,8 la sută.
Un semnal de alarmă este încetinirea dramatică a PIB-ului în ultimele două trimestre ale anului 2015, situaţie care, se pare, deşi mai puţin accentuată, se va perpetua în primele trei luni ale anului şi trimestrul doi al anului 2016.
E iminentă o nouă criză? Tărăgănarea semnării unui acord cu Fondul Monetar Internaţional şi, ca urmare, suspendarea suportului bugetar extern va menţine în stare de austeritate finanţele publice. Efectele crizei din sistemul bancar se vor resimţi în acest an. Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre declanşarea unei noi crize economice şi financiare la nivel mondial şi regional. Există mai mulţi factori care vor pune presiune pe economie, în pofida eforturilor care se fac la nivel de autorităţi şi sectorul privat.
Mai mulţi experţi sunt de părere că anul 2016 va fi la fel de greu ca anul precedent, cu multe probleme, deşi într-un final va ieşi pe plus.
BNS constată că diminuarea Produsului Intern Brut în 2015 a fost determinată de reducerea cu 13,4 la sută a valorii adăugate brute în sectorul agricol, silvicultură şi pescuit care are o pondere de 11,7 la sută în PIB, de scăderea cu 0,5 la sută în comerţ care are o pondere de 19,8 la sută în PIB şi reducerea cu 1,4 la sută a valorii adăugate brute în administraţia publică şi apărare, asigurări sociale obligatorii, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială. Pe de altă parte, s-a înregistrat o creştere a valorii adăugate brute cu 20,1 la sută în domeniul activităţilor financiare şi de asigurări, cu 3,4 la sută în industria extractivă şi industria prelucrătoare, precum şi cu 4,3 la sută în tranzacţiile imobiliare şi alte activităţi.
Contribuţii pozitive, mai însemnate, asupra indicelui volumului fizic al PIB au fost înregistrate pentru următoarele activităţi economice:
– Activităţi financiare şi de asigurări (+0,9%) cu o majorare a valorii adăugate brute cu 20,1 la sută;
– Industria extractivă, industria prelucrătoare (+0,4%), cu o majorare a valorii adăugate brute cu 3,4 la sută.
Un factor important la formarea PIB a fost din partea exportului net, care a înregistrat o creştere de 4,3 la sută, însă, potrivit experţilor, acesta a avut “un efect pozitiv mai mult aritmetic asupra PIB-ului”.
Economia moldovenească va încetini, ca urmare a impactului negativ pe care îl va avea situaţia geopolitică din regiune, micşorarea remiterilor şi a volumului exporturilor, dar şi a căderii economice din Federaţia Rusă şi Ucraina, doi dintre tradiţionalii parteneri comerciali ai Moldovei, anticipa Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Şi prognozele s-au confirmat, într-un final.
După o creştere de 4,6 la sută în anul trecut, perspectivele de creştere a economiei Moldovei s-au deteriorat, ca urmare a scăderii remiterilor şi exporturilor, determinată de redirecţionarea comerţului exterior dinspre Federaţia Rusă spre Uniunea Europeană cu care a semnat un acord de liber schimb, constata BERD. Banca mai aprecia că sectorul financiar „s-a împotmolit în scandaluri”, legate de cele trei bănci aflate sub administrare specială.
“Din cauza temperaturilor ridicate care au determinat o reducere de ordinul zecilor a producţiei vegetale, a recesiunilor profunde a partenerilor estici şi a politicii monetare înăsprite, este posibil ca economia să se contracteze cu 6 procente în a doua jumătate a lui 2015. Reducerea cu 20 la sută a remiterilor şi expansiunea slabă a creditelor interne va duce la contractarea cererii interne”, se menţiona într-un raport al Băncii Mondiale.
“Recesiunea din 2015 a fost cauzată, practic, de toate componentele Produsului Intern Brut. Vedem o scădere masivă a marjei de consum, a investiţiilor, exporturilor”, explică Andrian Lupuşor, directorul executiv al “Expert-Grup”. În opinia acestuia, “scăderea, probabil, ar fi fost mai mare dacă nu aveam deprecierea leului, care a amortizat scăderea economică din anul trecut pentru că a descurajat importurile şi a încurajat exporturile. În plus, acele puţine investiţii străine, exprimate în lei, au fost mai mari şi aceasta a alimentat creşterea economică în lei. Plus efectul inflaţionist al deprecierii s-a observat, în special, la sfârşitul anului 2015 şi începutul anului 2016, care nu a reuşit să afecteze imediat creşterea reală a Produsului Intern Brut. Am avut un efect temporar a deprecierii asupra creşterii economice”.
Potrivit expertului, “gravitatea recesiunii nu se reflectă, de fapt, în această scădere, de 0,5 la sută, situaţia este mult mai gravă, pentru că vom avea o perioadă lungă de creştere foarte lentă în următorii ani. Aceasta trebuie să ne îngrijoreze cel mai mult, deoarece Moldova, ca să asigure convergenţa la ţările din regiune, trebuie să crească mai rapid, cu 6-7 la sută anual, însă creşterea prognozată este de două ori mai mică decât nivelul considerat optimal”.
Directorul executiv al Centrului Analitic Independent, la fel ca şi alţi experţi, apreciază că în recesiunea din 2015 nu este reflectat efectul crizei bancare. Aceasta “se va reflecta în anii următorii”.
Pentru anii 2016-2018 se anticipează o creştere a PIB de 1,5-3,5 la sută anual, potrivit ultimei prognoze actualizate a Ministerului Economiei. Potrivit specialiştilor ministerului, la baza acestei creşteri vor sta următoarele premise:
– îmbunătăţirea contextului economico-financiar la nivel mondial;
– promovarea mai intensă a exporturilor pe piaţa UE;
– dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor din sectorul privat din partea statului;
– continuarea reformelor structurale;
– dezvoltarea sectorului real al economiei, inclusiv prin atragerea investiţiilor străine directe în economia naţională;
– promovarea unei politici fiscale prudente şi implementarea reformelor menite să reducă cheltuielile publice ineficiente.
Economia Republicii Moldova va reveni pe o creştere modestă de 0,5 la sută în anul 2016, în condiţiile în care remiterile vor fi încă reduse, consumul limitat, costurile ridicate la credite şi tarifele mai mari la energie pe piaţa internă, apreciază economiştii de la Banca Mondială. O revenire pe un avans de 1,5 la sută a economiei Moldovei în 2016 este posibilă, cu condiţia îmbunătăţirii situaţiei în regiune, notează experţii BERD. Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” se aşteaptă la o relansare destul de moderată în anul 2016, de 2,9 la sută, a economiei moldoveneşti.
Vlad Bercu
