Asociaţia Centrală a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut (ACAEÎ) a obţinut licenţa în 2009 şi are ca obiectiv susţinerea dezvoltării durabile a asociaţiilor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate membrilor săi. Deocamdată, rolul instituţiei se rezumă la acordarea de asistenţă şi instruire. În acest sens, în iulie curent a demarat un proiect de instruire a membrilor asociaţiei, susţinut de Banca Mondială. Despre importanţa şi impactul acestuia am dialogat cu Efim Lupanciuc, director general al Asociaţiei Centrale a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut.
– Banca Mondială este instituţia care s-a oferit să susţină consolidarea sistemului asociaţiilor de economii şi împrumut, iar proiectul Investiţii şi Servicii Rurale RISP-II este parte a acestei politici. Spuneţi, vă rog, care au fost premizele acestui proiect şi ce scopuri urmează a fi atinse?
– Susţinerea asociaţiilor de economii şi împrumut în cadrul Proiectului RISP-II este iniţiată de Banca Mondială, în parteneriat cu Şcoala de Finanţe şi Management din Frankfurt şi are un termen de aplicare de un an. Partenerul local al proiectului este Centrul pentru Dezvoltarea Rurală, iar beneficiarii sunt toate asociaţiile de economii şi împrumut de tip B.
Şcoala de Finanţe şi Management din Frankfurt este o instituţie cu experienţă de talie mondială, specializată în instruirea băncilor şi organizaţiilor de microfinanţare. În Republica Moldova activează din 2005. Şi tot de atunci suntem parteneri, prin Centrul pentru Dezvoltarea Rurală.
În cadrul proiectului respectiv, se va face instruirea directorilor, contabililor şi membrilor consiliului de administraţie al asociaţiilor de tip B. Sunt prevăzute câteva domenii prioritate pentru instruire.
În primul rând, este vorba despre managementul riscurilor şi gestionarea creditelor neperformante. De asemenea, va fi elaborat un ghid ce ar simplifica lucrul administraţiei asociaţiilor cu creditele neperformante. Acesta va include informaţia privind procedurile legale pentru gestionarea unor credite care au devenit problematice şi modalităţile de recuperare a lor. Consider că acest ghid va fi foarte util, îndeosebi în condiţiile în care tot mai mulţi administratori reclamă o activitate neeficientă a executorilor judecătoreşti. Problemele cele mai mari pe care le au cei din administraţia asociaţiilor de economii şi împrumut sunt cauzate de lipsa cunoştinţelor în domeniul juridic, iar proiectul îi va ajuta să depăşească aceste lacune.
În al doilea rând, este preconizată instruirea privind guvernarea corporativă. În ultimul timp se discută mult la acest subiect, dar o instruire de acest gen se face pentru prima dată. Astfel, administraţia asociaţiilor va lua cunoştinţă de principiile şi modul de funcţionare a unei guvernări corporative pentru ca AEÎ să activeze cât mai transparent, iar deciziile luate să corespundă legislaţiei.
Vreau să remarc că în cadrul fiecărei asociaţii de economii şi împrumut există o comisie de cenzori, împuternicită să verifice activitatea consiliului şi să raporteze despre aceasta în cadrul adunărilor generale. Aceste comisii, din păcate, nu-şi execută funcţiile pe deplin, din lipsă de cunoştinţe şi din lipsă de motivare financiară.
În al treilea rând, este vorba despre consolidarea sistemului AEÎ. Până în 2008 am avut o încercare de a efectua consolidarea sistemului. E vorba de comasarea, absorbirea sau alipirea asociaţiilor mici la cele mai mari, pentru a le oferi posibilitatea de a presta servicii de atragere a depunerilor de la populaţie. Mai târziu, s-a renunţat la idee, din mai multe considerente. În curând vom mai face o încercare. Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a elaborat un regulament care prevede reorganizarea asociaţiilor de economii şi împrumut, dar este foarte complicat pentru executare. Dar s-a convenit cu CNPF ca experţii locali şi cei străini să propună ajustarea sau simplificarea acestui regulament. De asemenea, se va pune accentul şi pe ajustarea sistemului informaţional de raportare financiară a asociaţiilor, actualmente utilizat de CNPF.
– Mai este nevoie de aceste comisii de cenzori, din moment ce Comisia Naţională a Pieţei Financiare efectuează controale planificate ale activităţii asociaţiilor?
– Sigur că da. CNPF face controale din exterior, pentru a vedea dacă AEÎ se conformează prevederilor legislative şi regulamentelor stabilite de organul de reglementare. Comisia de cenzori, însă, este mai mult un organ de disciplinare şi are ca scop prevenirea abuzurilor administrative. Acelaşi principiu este respectat şi în funcţionarea societăţilor pe acţiuni, spre exemplu.
– La ce etapă este programul de susţinere a AEÎ şi ce rezultate aveţi?
– Deocamdată, este prematur să facem bilanţuri. Cert este că modul de instruire al participanţilor va fi unul accesibil, pentru fiecare subiect deja se lucrează la elaborarea materialelor de instruire, iar predarea se va face de către echipa locală supravegheată de experţii străini.
Instruirile se vor efectua în centrele raionale şi vor reuni participanţi de la mai multe asociaţii. Numărul de persoane care vor audia cursurile va fi în funcţie de subiect. Dacă se desfăşoară trainingul privind controlul intern, atunci participă directorul şi un membru al comisiei de cenzori de la asociaţie. Dacă e vorba de raportarea financiară, va participa doar contabilul. Estimativ, se prevăd grupuri de 20-25 de persoane. Instruirea se va desfăşura jumătate de zi, după care participanţii primesc sarcini pentru tema de acasă şi îşi pregătesc temele practice. La a doua întâlnire, se verifică nivelul de înţelegere a subiectelor şi se răspunde la eventualele întrebări, apoi se acordă asistenţă suplimentar.
– Ce alte facilităţi vor avea conducătorii AEÎ, în afară de instruire? Poate vor obţine noi posibilităţi de atragere a investiţiilor?
– Li se acrodă doar instruire şi acesta e un lucru extrem de bun. Pe moment, asociaţiile pot contracta împrumuturi de la Corporaţia de Finanţare Rurală, Moldova Agroindbank, şi Microinvest. Circa 70-75% din piaţa împrumuturilor externe, acordate asociaţiilor, o deţine Corporaţia de Finanţare Rurală.
În cadrul proiectului RISP-II este prevăzută şi crearea unui forum, la care vor participa toate asociaţiile de economii şi împrumut din ţară, şi toţi actorii respectivului sistem, inclusiv CNPF. Forumul se va desfăşura trimestrial, începând cu luna octombrie. În opinia mea, acest forum va fi o ocazie reală ca conducătorii asociaţiilor să se întâlnească şi o platformă deschisă, pentru discuţii şi schimb de experienţă. Astfel, şi CNPF ar avea posibilitatea să-şi distribuie mesajele către toţi participanţii pieţei de microfinanţare.
– Conducerea AEÎ a mai avut parte de astfel de programe de instruire? Ce domenii au fost vizate?
– Lucrez în domeniul asociaţiilor de economii şi împrumut din 1998 şi, pe parcurs, mai mulţi donatori au oferit programe de instruire. Ultimele rezultate sunt vizibile, iar impactul pozitiv asupra raportării electronice a activităţii a fost remarcat de Consiliul de Administraţie al CNPF. Au fost organizate cursuri de calculator, oferite gratuit la ASEM. Ulterior, membrii asociaţiilor au fost instruiţi să utilizeze programele specializate de evidenţă a împrumuturilor.
– Asociaţia Centrală a planificat şi alte activităţi importante?
– Este foarte posibil ca anul viitor să lansăm fondul de lichidităţi. Conform legii, o parte din depunerile atrase de asociaţiile cu licenţa B trebuie să fie plasate în fondul de lichidităţi al Asociaţiei Centrale. La această iniţiativă vom lucra, de asemenea, cu un expert de la Şcoala de Finanţe şi Management din Frankfurt. Expertul urmează să studieze situaţia şi să ne facă recomandări în ceea ce priveşte modalitatea de lansare a fondului de lichidităţi. Şi CNPF doreşte ca acest lucru să fie realizat cât mai curând posibil, deoarece acum banii care există în sistem, sunt plasaţi la băncile comerciale, iar AEÎ nu sunt totdeauna mulţumite de condiţiile de creditare. Când va exista acest fond, AEÎ vor avea posibilitatea să plaseze lichidităţile în condiţii mai avantajoase. Fondul de lichidităţi va fi prima activitate financiară a Asociaţiei Centrale.
– În acest caz putem spune că capitalizarea este o problemă pentru asociaţiile de economii şi împrumut?
– Nu. Capitalizarea înseamnă acumularea de bani pentru a ieftini sursele lor. Cu cât AEÎ au mai mulţi bani proprii, cu atât aceştia sunt mai ieftini. În realitate, însă, nu se întâmplă tocmai aşa. Apar costuri operaţionale, costuri legate de riscuri şi împrumuturi neperformante. Toate acestea se reflectă asupra dobânzii.
A dialogat Lilia Platon
