Au rămas câteva zile până la „divorţul” Regatului Marii Britanii şi Irlandei de Nord de Uniunea Europeană.
Care vor fi efectele Brexit-ului asupra Republicii Moldova? La nivel economic, pentru Moldova efectele ieşirii Marii Britanii din UE se vor simţi mai puţin. Însă acordurile de liber schimb şi reglementările comune ale UE nu se vor mai aplica între Marea Britanie şi Republica Moldova. Acestea ar trebui renegociate bilateral. Mai mult ca sigur, eliminarea lor va duce la o reducere a comerţului între cele două ţări. În 2015, conform Biroului Naţional de Statistică, valoarea exporturilor către Marea Britanie a fost de 138,2 milioane de dolari SUA, ceea ce reprezenta 7,0 la sută din totalul exporturilor Republici Moldova. Piaţa britanică a fost a treia destinaţie pentru exporturile moldoveneşti printre ţările UE, după România şi Italia.
După referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE, exporturile din Republica Moldova s-au menţinut la nivelul de peste 100 milioane de dolari SUA, în 2016, iar în 2017 au atins o cifră comparabilă cu recordul istoric, înregistrând cifra de 136,1 milioane de dolari SUA. În anul 2018 însă livrările de mărfuri moldoveneşti pe piaţa britanică au coborât la 78,8 milioane, iar în unsprezece luni 2019 au scăzut cu 38 la sută faţă de anul precedent, cea mai mare scădere din primele zece ţări partenere din UE, la 46 milioane de dolari, ceea ce înseamnă 1,8 la sută din totalul exporturilor.
Pentru că legăturile comerciale nu sunt mari, nici efectele Brexit-ului asupra comerţului din Republica Moldova nu vor fi mari. Oricum, Republica Moldova va trebui să renegocieze bilateral, mai ales că, chiar dacă britanicii îşi doresc foarte mult, să aibă un acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană până la sfârşitul acestui an, negocierile vor dura. Cât? Nu se ştie, însă regimul de liber schimb se negociază, de regulă, la greu, indiferent de relaţiile pe care le-ai avut până mai ieri.
Deja în toamna anului 2018 Parlamentul anunţa că Republica Moldova va iniţia negocierile pentru încheierea unui nou acord bilateral de parteneriat politic şi comerţ cu Marea Britanie, document ce va înlocui Acordul de Asociere Republica Moldova – UE în relaţiile bilaterale. În condiţiile în care autorităţile britanice în perioada ce a urmat au fost preocupate, în primul rând, de realizarea Brexit-ului, iar la Chişinău s-au produs schimbări politice radicale, discuţiile ce se doreau să aibă loc cât mai rapid au fost lăsate pentru vremuri mai „clare”.
Ceea ce este cert e că Marea Britanie şi Republica Moldova îşi doresc o continuare a cooperării. „Ne dorim un dialog bun între ţările noastre şi credem că Republica Moldova este un partener de încredere. Marea Britanie va continua să acorde ţării Dvs. tot sprijinul de care aveţi nevoie”, a declarat Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Republica Moldova, Excelenţa Sa, Steven Fisher, în cadrul întrevederii din decembrie anul trecut cu prim-ministrul Ion Chicu.
Ambasadoarea Moldovei la Londra, Angela Ponomariov, menţiona într-un interviu că poate să afirme cu siguranţă „că colaborarea între ţările noastre se aprofundează în continuare, iar în scopul asigurării menţinerii acestui ritm şi după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la moment, purtăm discuţii cu colegii britanici pentru a identifica o formulă potrivită a cadrului juridic adecvat, care va sta la baza relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi Marea Britanie după Brexit. Tratatul bilateral care va fi negociat are o importanţă aparte, deoarece urmează să substituie Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în relaţiile dintre ţările noastre. Pot, însă, să mărturisesc că ambele părţi sunt cointeresate să negocieze”.
Atât la Chişinău, cât şi la Londra au avut loc consultări pe marginea acordului bilateral post-Brexit de parteneriat, comerţ şi cooperare cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Unul din efectele pe care le va resimţi Marea Britanie după Brexit ar putea fi înrăutăţirea situaţiei economice şi financiare. Primii afectaţi financiar de Brexit ar putea fi chiar cetăţenii Republicii Moldova cu paşapoarte româneşti care locuiesc şi lucrează în Marea Britanie. Ca urmare, ei vor trimite mai puţin bani acasă. În noiembrie anul 2019 valoarea transferurilor din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord în favoarea persoanelor fizice a fost de 8,4 milioane de dolari SUA, ceea ce înseamnă 8,3 la sută din totalul transferurilor. Marea Britanie a fost a treia ţară din Uniunea Europeană din care au venit cei mai mulţi bani, după Italia şi Germania. În noiembrie 2015 ponderea transferurilor din Marea Britanie a fost de 6,6 la sută.
Un posibil şoc asupra cursului lirei sterline şi eventualelor incertitudini privind semnarea unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană şi, în genere, a relaţiilor cu UE, ar putea determina oamenii de afaceri britanici să fie preocupaţi mai mult de treburile interne, decât de investiţiile în exterior. În Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea 233 întreprinderi cu capital originar din Marea Britanie, valoarea investiţiilor în capitalul social fiind de aproximativ 442,765 milioane de lei. După volumul capitalului investit, Marea Britanie se află pe locul 10 printre principalii investitori ai Republicii Moldova.
Brexit-ul va duce la o anumită slăbire a Uniunii Europene, economic şi financiar. Această slăbire va avea un efect negativ şi asupra economiei Republicii Moldova, în condiţiile în care Uniunea Europeană este principala piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti şi unul dintre principalii finanţatori.
Totodată, nu se va schimba nimic în materie de călătorii, şi asta deoarece Marea Britanie oricum avea un cadru de reglementare bilateral şi naţional în acest sens, în afara politicii unice comunitare în acest domeniu. Cetăţenii moldoveni cu paşaport biometric cum au avut nevoie de vize pentru a călători în Marea Britanie, aşa şi vor avea nevoie. Regimul de călătorii va rămâne pe vechi. Dificultatea de a obţine o viză britanică este un fapt cunoscut de toţi. De aceea facilitarea, ba chiar liberalizarea regimului de călătorii cu Marea Britanie este un subiect pentru viitoarele negocieri.
O altă întrebare este ce se întâmplă cu cetăţenii Republicii Moldova cu paşapoarte româneşti, adică cetăţeni ai UE, care muncesc în Marea Britanie. Regatul Unit nu-i va expulza automat pe cetăţenii europeni care nu au cerut obţinerea statutului de rezident în această ţară după Brexit, a declarat săptămâna trecută coordonatorul Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt.
Declaraţia a fost făcută după o întâlnire cu o delegaţie a guvernului de la Londra, din care a făcut parte şi ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, relatează Reuters. Verhofstadt a spus că a primit asigurări la această întâlnire că cetăţenii europeni care nu au cerut un statut de rezident în Regatul Unit până la data limită, iunie 2021, vor beneficia de o perioadă de graţie în care vor putea să-şi legalizeze statutul.
“Ce se va întâmpla cu aceşti oameni chiar şi după perioada de graţie? Ei bine, nu va fi expulzare automată” , a spus Verhofstadt la postul BBC. “Schema de înregistrare le va oferi posesorilor un statut digital sigur care le va atesta drepturile şi va face legătura cu paşaportul sau cartea lor de identitate” , a indicat purtătorul de cuvânt al premierului Johnson.
Sunt doar unele dintre efectele posibile ale Brexit-ului. Anul 2020 va arăta pe cât de reale au fost prognozele, mai mult pesimiste decât optimiste, şi care va fi reacţia economiilor la „divorţul” cu una din cele mai mari economii ale Uniunii Europene, va fi un şoc sau se va ajunge la o despărţire amiabilă ce va lăsa deschisă portiţa pentru noi acorduri şi, cel mai important, acorduri negociate şi încheiate în timp util, pentru a nu lăsa loc incertitudinii.
Brexit-ul nu ne priveşte direct, dar ne atinge. Şi de aceea ne preocupă.
Vlad Bercu
