După vizita preşedintelui Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Suma Chakrabarti la Chişinău, de la instituţia financiară europeană a venit un comunicat a cărui importanţă este cardinală, fiindcă ne dă noi indicii semnificative despre dezvoltarea ţării, despre drumul pe care ar trebui să-l urmăm, în special în cel mai sensibil sector, cel bancar.
Oficialii BERD au declarat că printre direcţiile prioritare ale Strategiei băncii pentru Republica Moldova până în 2020 se numără restructurarea sectorului bancar, îmbunătăţirea securităţii energetice, susţinerea întreprinderilor private, promovarea comercializării utilităţilor publice şi îmbunătăţirea infrastructurii.
“Un important punct de cotitură şi o oportunitate majoră pentru a întreprinde paşi decisivi”, astfel a apreciat bancherul-şef al uneia din cele mai mari bănci europene momentul prin care trece sistemul bancar, după „furtul miliardului” ce a zguduit din temelii sistemul. „Autorităţile trebuie să profite de această conjunctură favorabilă generată de progresul recent din sectorul bancar”, a menţionat Suma Chakrabarti.
“Reformele trebuie să continue, iar acţionarii netransparenţi excluşi din sistem”, a atenţionat oficialul. Suma Chakrabarti a vizitat ultima dată Republica Moldova în februarie 2014, când sistemul bancar era zguduit de atacuri raider, creşterea în avalanşă a creditelor neperformante, devalizarea activelor, iar BERD a redus de aproape două ori creditarea sistemului bancar din Republica Moldova.
Furtul miliardului a fost un dezastru, a fost o perioadă neagră pentru sector, a spus preşedintele BERD.
La o distanţă de numai patru ani, în timpul vizitei din 14 februarie 2018, preşedintele Chakrabarti s-a arătat mulţumit că „Banca Naţională a Moldovei soluţionează cu succes vulnerabilităţile din sectorul bancar”. Aceasta, mai spune el, “a permis BERD să încurajeze Banca Transilvania să devină acţionar majoritar la Victoriabank. După ce scandalurile din sectorul financiar au afectat reputaţia Moldovei, sosirea unui investitor strategic străin puternic poate deveni un punct de cotitură şi o oportunitate pentru a întreprinde paşi decisivi”.
În urma investiţiei Băncii Transilvania, BERD şi creditorul român deţin în prezent în comun un pachet de control de 66,7% în Victoriabank. Săptămâna trecută, în conformitate cu cerinţele legale, partenerii s-au oferit să cumpere restul acţiunilor.
BNM “soluţionează cu succes vulnerabilităţile” din sistem, preşedintele Chakrabarti, însă, face apel la regulator pentru ca acesta să menţină în continuare o supraveghere atentă şi reguli stricte de transparenţă. „Acţionarii netransparenţi care încă mai sunt prezenţi în structura de proprietate a celor mai mari bănci trebuie să fie înlocuiţi cu investitori care corespund criteriilor de onorabilitate şi competenţă”, a spus el.
Cele mai mari două bănci din ţară, Moldova Agroindbank şi Moldindconbank, care reprezintă mai mult de jumătate din sectorul bancar din ţară, se află în prezent sub administrare specială a Băncii Naţionale a Moldovei.
BERD, împreună cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi alţi parteneri-cheie, vor continua eforturile menite să sporească stabilitatea sectorului bancar, însă „angajamentul ţării rămâne a fi esenţial”, „Autorităţile trebuie să creeze un mediu favorabil pentru a atrage investitori potriviţi”, a declarat şeful instituţiei financiare europene.
BERD va putea atunci examina posibilitatea de a extinde programul de creditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din Moldova datorită unui număr mai mare al băncilor care respectă standardele de transparenţă şi de bună guvernare. Însă preşedintele a atenţionat: „Restructurarea sectorului bancar trebuie să fie finalizată”.
Suma Chakrabarti nu a menţionat dacă BERD va proceda în cazul celor două bănci, care se află sub supravegherea specială a BNM, sau uneia dintre ele, la fel ca în cazul Victoriabank, atrăgând un investitor strategic pentru cele două pachete substanţiale de acţiuni, blocate de Banca Naţională a Moldovei încă în luna martie şi octombrie 2016, de 43,1 la sută şi, respectiv, 63,89 la sută din acţiuni. Dar declaraţia că banca va da mai mulţi bani doar „datorită unui număr mai mare al băncilor care respectă standardele de transparenţă şi de bună guvernare” este univocă.
Chiar în ajunul sosirii la Chişinău a oficialului BERD, Moldova-Agroindbank, cea mai mare bancă din Republica Moldova, a anunţat despre expunerea în continuare la vânzare, prin intermediul pieţei reglementate a Bursei de Valori a Moldovei, a două pachete de acţiuni ordinare. Primul pachet include 36 605 acţiuni ordinare nominative nou emise de clasa I şi este vândut la un preţ iniţial de 1064,02 lei per acţiune. Astfel, preţul iniţial al pachetului ajunge la aproape 39 milioane de lei. Al doilea pachet vizează 389 760 de acţiuni ordinare nominative nou emise de clasa I, la preţul iniţial de 1054,71 lei per acţiune. Preţul iniţial al întregului pachet este de 411 milioane de lei. Licitaţia se va desfăşura în perioada 17 aprilie – 30 aprilie 2018.
În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, acţiunile nou emise pot fi procurate doar de persoanele care au obţinut permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale a Moldovei.
BNM a blocat la începutul lunii martie 2016 aproximativ 39,58 la sută din acţiunile unui grup de acţionari MAIB, pe motiv că ar fi acţionat concertat şi au achiziţionat o cotă considerabilă din capitalul social al băncii fără permisiunea în scris a BNM, obligatorie în acest caz. Au fost blocate şi acţiunile altui grup care deţinea 3,52 la sută din acţiunile MAIB. Ulterior au fost emise noi acţiuni în valoarea pachetelor blocate care au fost puse în vânzare. Încercările de a vinde aceste pachete de acţiuni la Bursa de Valori a Moldovei în anii 2016 şi 2017 nu s-au soldat cu succes, chiar dacă se anunţa că ar exista interesul unor investitori de calitate. Pentru a evita unele litigii legate de blocarea acţiunilor, în noiembrie 2017 Curtea Constituţională a declarat drept constituţionale actele adoptate de Banca Naţională a Moldovei în cazul blocării pachetelor de acţiuni ale Moldova Agroindbank.
Recent, doi dintre acţionari – companiile Kompozit şi Evrobalt, au pierdut dosarul pe acest caz, care s-a judecat la Institutul de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ din Stockholm (Suedia). Companiile au fost obligate să achite Republicii Moldova o compensaţie de aproximativ 1 milion de euro, dar şi cheltuielile de judecată.
Nu a fost deocamdată identificat un cumpărător „potrivit” şi pentru pachetul de 63,89 la sută din acţiunile Moldindconbank.
Vizita oficialului BERD a avut loc în momentul în care investiţiile anuale ale băncii în Republica Moldova au atins un record absolut în 2017. BERD a acordat finanţare în sumă de 130 milioane de euro pentru susţinerea sectorului privat şi dezvoltarea infrastructurii.
„Putem să ne mândrim că am aprobat multe proiecte la bord, dar impactul real este atunci când ele au o contribuţie în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Agenda noastră va pune accent pe serviciile publice în Chişinău, dar şi în alte oraşe din ţară. Un lucru important pe care vom pune accent pe termen mediu sunt întreprinderile cu capital de stat. Cota-parte a acestor întreprinderi este de 30% în PIB, iar primele zece companii de stat sunt companii care aduc pierderi. Asta înseamnă că deficitul bugetar este mai mare, iar cetăţenii sunt cei care au de pierdut. Pe termen mediu este în interesul fiecărui partener să vadă care din aceste întreprinderi rămân în sectorul public şi care urmează să fie privatizate”, a mai spus Suma Chakrabarti.
Finanţarea a crescut în ciuda nivelului redus al investiţiilor interne şi externe, blocajelor în implementarea proiectelor de infrastructură şi a problemelor rămase în sectorul bancar, notează BERD. Preşedintele Chakrabarti a discutat cu autorităţile necesitatea urgentă de a intensifica implementarea proiectelor-cheie de infrastructură. Întârzierile în construcţia drumurilor şi modernizarea căilor ferate împiedică creşterea economică şi afectează calitatea vieţii în ţară.
În ziua în care la Chişinău se afla delegaţia BERD, Guvernul a avizat proiectul de lege ce vizează utilizarea asistenţei externe. Şi chiar dacă aceasta nu se referă la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, vizează o problemă mai veche, capacitatea noastră de a asimila finanţările venite din exterior, mai ales atunci când e vorba de infrastructură. Cazul contractului Apă-Canal cu BERD, ar fi un exemplu în acest sens.
Aşadar, Guvernul a aprobat la 14 februarie proiectul de lege cu privire la ratificarea amendamentului nr. 1 şi a amendamentului nr. 2 la Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru realizarea Proiectului de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova. Amendamentul nr. 2 prevede extinderea termenului de acordare a mijloacelor investiţionale până la 31 decembrie 2018.
Contractul cu BEI, în valoare totală de 75 milioane de euro, a fost semnat la Chişinău la 23 noiembrie 2010. Iniţial, potrivit contractului, lucrările urmau să fie demarate la începutul anului 2011 şi să fie finalizate până în 2013. Însă lucrările au evoluat lent, în general ca urmare a incapacităţii financiare a antreprenorilor. Ulterior, la 5 decembrie 2015, data finală de disponibilizare a banilor a fost extinsă până la 31 decembrie 2016 şi marja stabilită pentru tranşele alocate din credit de la 0,68 la sută la 0,98 la sută.
Dar şi după decembrie 2015, reabilitarea drumurilor a fost mult tărăgănată. În aceste condiţii, cabinetul de miniştri a decis să iniţieze negocieri privind extinderea cu încă doi ani a perioadei de valabilitate a creditului, precum şi operării unor modificări în condiţiile de finanţare, inclusiv un angajament adiţional pentru perioada extinsă, ce implică costuri suplimentare. Extinderea datei a fost solicitată pentru a facilita disponibilitatea mijloacelor financiare pentru a finanţa lucrările de reabilitare, serviciile de consultanţă în supervizarea lucrărilor şi implementarea proiectului, pe perioada de realizare a proiectului.
* * *
Vizita delegaţiei BRD a marcat numirea Angelei Sax în funcţia de şefă a biroului BERD în Chişinău, care va prelua noul său post în aprilie 2018.
BERD este cel mai mare investitor instituţional din Moldova. De la începutul activităţii sale în ţară, Banca a investit peste 1,2 miliarde de euro în aproape 120 de proiecte. În Moldova, activitatea BERD pune accent pe restructurarea sectorului bancar, consolidarea securităţii energetice, sprijinirea companiilor private, promovarea serviciilor publice mai eficiente şi a unei infrastructuri mai bune.
Vlad Bercu
