Evoluţia economiei moldoveneşti este pe un trend incert. Pe lângă instabilitatea principalilor parteneri economici din est şi dinamica negativă a preţurilor produselor agroalimentare pe pieţele internaţionale care s-a produs, cel puţin pe parcursul ultimilor doi ani, evenimentele din sistemul bancar, instabilitatea politică şi blocarea finanţărilor externe din cauza performanţelor reduse la capitolul promovarea reformelor, au amplificat riscurile de stagnare şi accentuează şi mai mult sărăcia în Republica Moldova.
În ultima prognoză de creştere economică BERD estimează că economia moldovenească se va comprima cu 2% în anul 2015. BERD susţine că descreşterea economică este influenţată de problemele din sectorul bancar, rezultatele slabe din agricultură, reducerea asistenţei financiare externe, diminuarea transferurilor de bani, politica monetară dură, creşterea inflaţiei şi scăderea economică din regiune.
Economiştii susţin că reducerea turaţiilor economiei Moldovei va genera creşterea nivelului sărăciei în rândul moldovenilor, urmare a accentuării presiunilor inflaţioniste în primul rând din partea preţurilor la curentul electric şi gazele naturale, care, ulterior, vor genera scumpiri în lanţ la mărfuri şi produse.
Potrivit ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică, preţurile sunt într-o continuă creştere de la începutul anului 2015. Astfel, în luna octombrie 2015, ritmul creşterii indicelui preţurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 13,2 la sută, fiind cu 0,6 puncte procentuale superior celui din luna precedentă şi depăşind în continuare limita superioară a intervalului de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5,0 la sută prevăzută de Banca Naţională a Moldovei.
În acelaşi timp, banca centrală atenţionează asupra ajustării suplimentare a tarifelor la serviciile reglementate (energie electrică şi gazele naturale), majorarea accizelor la unele categorii de mărfuri şi, ulterior, efectele de runda a doua de la aceste majorări vor genera presiuni inflaţioniste adiţionale asupra preţurilor. Săptămâna trecută ANRE a avizat majorarea tarifelor la energie electrică, la 2,16 lei per kw/oră şi la gazele naturale, la 6,55 de lei pe metrul cub.
Ritmul anual de creştere a preţurilor va continua tendinţa sa ascendentă, inclusiv din cauza condiţiilor agrometeorologice nefavorabile din acest an şi a bazei joase de comparaţie din anul precedent.
“În luna octombrie, rata anuală a inflaţiei a constituit 13,2 la sută, majorându-se cu 0,6 puncte procentuale faţă de valoarea lunii precedente şi fiind cu 8,4 puncte procentuale superioară celei din luna octombrie 2014. Corespunzător perioadelor precedente, dinamica anuală a inflaţiei de bază şi a preţurilor la produsele alimentare au exercitat cel mai mare impact asupra ratei anuale a inflaţiei.
Contribuţia inflaţiei de bază s-a majorat până la nivelul de 4,8 puncte procentuale, iar cea a preţurilor la produsele alimentare – până la 4,7 puncte procentuale. Contribuţiile pozitive semnificative ale inflaţiei de bază şi ale preţurilor la produsele alimentare sunt, în principal, rezultatul deprecierii monedei naţionale din ultimul an, dar şi a condiţiilor secetoase din anul curent. Totodată, contribuţia din partea preţurilor reglementate a fost uşor superioară celei din luna precedentă (3,4 puncte procentuale), iar contribuţia preţurilor la combustibili a rămas la nivelul lunii septembrie (0,1 puncte procentuale)”, se arată în informaţia Băncii Naţionale a Moldovei.
Banca centrală spune că în luna octombrie 2015, preţurile la combustibili, în ansamblu, au înregistrat o dinamică pronunţată, fiind cu 1,0 la sută superioare celor din luna precedentă. Evoluţia respectivă s-a datorat, în principal, creşterii preţurilor la „lemnele pentru foc” şi „cărbunele de pământ” cu 2,0 şi, respectiv, 1,4 la sută. În perioada de referinţă, preţurile la „carburanţi” s-au diminuat cu 0,3 la sută. Totodată, preţurile la „combustibili lichizi” şi „gazul din butelii” au rămas la nivelul lunii precedente.
Ritmul anual al creşterii preţurilor la combustibili în luna octombrie a constituit 2,1 la sută, fiind cu 0,2 puncte procentuale superior celui din luna septembrie 2015 şi cu 5,8 puncte procentuale inferior celui din luna octombrie 2014.
În luna de referinţă, preţurile la serviciile reglementate au cunoscut o dinamică redusă, majorându-se cu doar 0,3 la sută faţă de luna septembrie. Preţurile la medicamente au continuat să manifeste o creştere graduală ca şi în perioadele precedente, cu 1,4 la sută faţă de luna septembrie. Contribuţii neglijabile la dinamica lunară a preţurilor la serviciile reglementate s-au produs din contul dinamicii preţurilor la serviciile rituale (7,9 la sută), chiria în căminele studenţeşti (2,2 la sută), la serviciile medicale cu plată (1,0 la sută), precum şi la serviciile de transport aerian (minus 4,9 la sută).
Accentuarea sărăciei în Republica Moldova se va produce şi pe fundalul reducerii remitenţelor moldovenilor care muncesc în străinătate. În ianuarie-septembrie 2015, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 844,49 mil. USD (în scădere cu 32,7 la sută faţă de primele trei trimestre ale anului 2014).
Remiterile de bani ale moldovenilor sunt principala sursă de venit ale moldovenilor rămaşi acasă. Statisticile arată că 25% din consumul populaţiei este alimentat din transferuri. Remiterile se reduc de la o lună la alta pe fundalul crizei din regiune şi a deprecierii monedei naţionale. Acest lucru se poate observa după volumul banilor trimişi raportat la ţări. Dacă acum un an şi jumătate 60 din 100 USD erau trimişi din Rusia, în prezent doar 40 din 100 USD sunt trimişi din Rusia. Restul câte 10, 9,9 şi 3,5 USD vin din Italia, Israel, SUA şi Marea Britanie.
“Fluctuaţiile cursului de schimb al valutelor originale faţă de dolarul SUA au contribuit cu 15,1 puncte procentuale la scăderea totală a transferurilor în ianuarie-septembrie 2015, în timp ce diminuarea efectivă a transferurilor (eliminându-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursurile perioadelor respective ale anului precedent) a constituit 17,6 la sută”, este una din cauzele care au dus la scăderea remiterilor, potrivit explicaţiilor BNM.
Cursul valutar a dus şi la accelerarea inflaţiei, iar pentru a opri accelerarea scumpirilor, BNM a majorat de cinci ori consecutiv rata de bază în 2015: de la 6,5% în decembrie 2014 la 19,5% în septembrie 2015.
Indicatorii economici, dar şi politica monetară restrictivă arată că sărăcia în Republica Moldova va înregistra cote înalte începând cu anul 2016. În prezent, potrivit informaţiilor Băncii Mondiale, 61% din populaţia Republicii Moldova trăieşte cu 5 USD pe zi, iar 2% din populaţia Republicii Moldova trăieşte cu 2,5 USD pe zi. Datele instituţiei financiare internaţionale relevă că 5,27% din populaţia ţării face parte din clasa medie, 21,73% din populaţie trăieşte sub veniturile populaţiei din clasa medie, 15,35% sunt la limita veniturilor utilizate pentru consum, iar 6,77% din populaţia Republicii Moldova trăieşte foarte sărac.
Peste două treimi din populaţia săracă a Republicii Moldova trăieşte în localităţile rurale. De asemenea, femeile constituie 53% din populaţia economic inactivă, iar mai mult de jumătate dintre acestea au fost expuse diferitor forme de violenţă domestică începând cu vârsta de 15 ani.
Raportul mai arată că aproximativ 18% dintre gospodăriile conduse de oamenii în vârstă în Moldova trăiesc sub nivelul sărăciei.
Victor Ursu
