Dintre problemele cu care se confruntă R. Moldova, mai mici sau mai mari, mai puţine sau mai multe, există câteva care trebuie, totuşi, calificate ca prioritare. O dezbatere cu invitaţi dintre cei care au calitatea de a citi fişa medicală a economiei a trecut, pare-se, insuficient de observată şi insuficient de luată în seamă. Este regretabil şi din considerentul că instituţiile decidente au o acută nevoie de minţi care au rara calitate de a veni cu soluţii, iar aceste minţi sunt, de foarte multe ori, şi în afara acestor instituţii.
Este vorba despre un evantai de opinii înmănuncheate cu concursul direct al Expert-Grup, care anticipează discuţia cu date privind efectele crizei.
Potrivit Expert-Grup, “În contextul crizei pandemice, majoritatea statelor lumii au înţelegerea comună că această criză, cu siguranţă, o va depăşi pe cea din 2008 şi chiar ar putea deveni una din cele mai mari din ultimii 50 de ani. Prognozele vizavi de situaţia economică din R. Moldova indică o scădere a PIB-ului de la 3% (FMI) la 6,3% (GET). În martie, Biroul Naţional de Statistică a raportat o scădere a producţiei industriale cu 10,5% faţă de luna martie a anului 2019 şi cu 8% faţă de luna februarie, iar transportul de mărfuri a scăzut cu 15% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019. În aceste condiţii, în anul curent nu este exclusă o reducere a PIB-ului cuprinsă între 5% şi 10%, motiv pentru care măsurile de relansare economică sunt la ordinea zilei”.
Aşadar, acestea fiind datele problemei, înşişi experţii instituţiei, de data aceasta în persoana lui Sergiu Gaibu, insistă pe criteriile de maximizare a eficienţei investiţiilor în R. Moldova „focusarea pe investiţii generatoare de valoare adăugată pentru asigurarea creşterii economice, cu un accent deosebit pe susţinerea exportatorilor şi a producătorilor care substituie importurile pentru balansarea pieţei valutare”.
Potrivit lui Gaibu, scăderea veniturilor din exterior în viitor, ne obligă să evităm investiţiile care nu generează valoare adăugată. “Un rol important îl joacă şi focusarea Guvernului pe serviciile publice pentru a le face prietenoase, educaţia care să asigure adaptabilitatea la cerinţele pieţei, dar şi adaptarea tineretului la noile realităţi. Nu în ultimul rând, contează stimularea inovaţiilor cu produse şi servicii scalabile la nivel regional şi internaţional care sunt viitorul, în lipsa acestora economia R. Moldova va rămâne în urmă faţă de ţările vecine, dar şi faţă de dezvoltarea medie a lumii”.
Pentru stimularea afacerilor mici şi mijlocii, expertul este de părere că este necesară dezvoltarea infrastructurii calităţii prin deschiderea centrelor de certificare şi omologare care lipsesc pe teritoriul Moldovei şi nu permit exportul anumitor produse şi susţinerea afacerilor de prelucrare şi stocare locală şi procesare în loturi mici. Acestea pot contribui la dezvoltarea zonelor rurale, asigură o rezilienţă sporită a întregului sector şi pot contribui la crearea locurilor de muncă în zona rurală, care este cea mai vulnerabilă în perioadele de criză.
Dumitru Pîntea, economist la Expert-Grup, a adus în discuţie potenţialele surse de finanţare ale investiţiilor, enumerând avantajele şi dezavantajele fiecăreia. Pe lângă accesul la sursele financiare oferite de organizaţii internaţionale la costuri scăzute, R. Moldova se poate împrumuta şi din surse interne: „piaţa Valorilor Mobiliare de Stat a devenit din ce în ce mai atractivă, odată cu scăderea ratelor de dobândă şi lichidităţii excesive din sectorul bancar. Acest fapt face posibilă finanţarea deficitului bugetar în monedă naţională, fără riscuri valutare şi la costuri scăzute”. În ceea ce priveşte emiterea eurobondului, expertul adaugă că „emiterea eurobondului ar crea o referinţă externă pentru R. Moldova şi va fi o ancoră solidă pentru guvernare. Cu toate acestea, pentru o emisie de succes este important ca Guvernul să formuleze o viziune clară privind programul investiţional şi să creeze un mecanism instituţional de comunicare şi coordonare pe marginea emiterii acestuia”.
Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Infrastructurii, a subliniat că „Ministerul Economiei avea deja pe rol elaborată strategia de dezvoltare, de industrializare a ţării pentru următorii ani, dar în condiţiile actualei pandemii ea necesită revizuire şi adaptare la noile condiţii”. „Noi ne focusăm pe relansarea sau revitalizarea businessului, a situaţiei economice în urma COVID-19, avem o serie de programe pentru toate domeniile, iniţiate deja şi puse pe rol”. Iuliana Drăgălin a mai adăugat că „MEI, în parteneriat cu ODIMM, au elaborat un program de susţinere a exportatorilor şi de substituire a importurilor, care este deja la Guvern în examinare şi urmează a fi adoptat. Va fi un program cu componentă voucher, pentru dezvoltarea sau identificarea soluţiilor în urma situaţiei create şi componenta de grant, care va ajuta companiile să-şi îmbunătăţească procesele de producţie, în conformitate cu standardele internaţionale”.
Oficialul a mai adăugat că „în ceea ce priveşte propunerile de proiecte investiţionale, dacă ar fi să discutăm despre infrastructura drumurilor, care este un element cheie în atragerea investitorilor, anul acesta deja este planificată şi este deja pe rol reabilitarea a 517 km de drum, în valoare de 385 mil. de dolari. De asemenea, mai avem proiecte care au toţi parametrii tehnici deja fixaţi, dar suntem în căutarea de resurse financiare externe. Acestea vizează mai multe domenii. Ţinem cont de sectorul energetic şi energia regenerabilă, valorificarea potenţialului energetic din deşeuri, proiecte strategice care sunt puse pe rol, dar care necesită timp”.
Iulia Costin, director al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), a declarat că „în perioada pandemiei am încercat să ne adaptăm şi am încercat să fim în permanentă legătura cu IMM-urile şi să propunem iniţiative rapide. Una dintre acestea este „Iarmarocul IMM-urilor” – o platformă care a reunit între 7000–8000 de membri pentru comercializarea produselor. Doar în perioada pandemiei am acordat 28 mil. de lei în formă de grant întreprinderilor mici şi mijlocii”. O altă iniţiativă de răspuns a organizaţiei este „cea de dezvoltare a unei academii virtuale pentru dezvoltarea platformei pentru instruiri online şi realocarea mijloacelor financiare şi punerea pe rol a unui program nou de digitalizare a IMM-urilor, pentru a ajuta companiile să se lanseze online”.
„Spre regret, sectorul IMM este cel mai vulnerabil, 75 la sută din IMM-uri sunt microcompanii, iar noi trebuie să ajungem la ele şi să încercăm să le creştem prin programele de digitalizare şi de ecologizare care ulterior vor asigura internaţionalizarea acestora”.
Priorităţile scoase în evidenţă de participanţii la discuţie trebuie să aibă efecte de vindecare a “leziunilor” generate de problemele actuale, însă toate acestea sunt parte a unei abordări de implementare a politicilor pe lungă durată. În caz contrar, în situaţia în care aceste idei vor avea durata unui experiment, ne-am putea alege cu efecte egale cu zero, iar distanţa dintre teorie şi practică va rămâne, spre regret, neparcursă.
Constantin Olteanu
