Zonele Economice Libere (ZEL), zone unde se pune accent pe producţia industrială, au înregistrat o creştere semnificativă de 25,2% a vânzărilor nete în primul semestru al anului curent. Astfel, volumul total al vânzărilor producţiei industriale a rezidenţilor din aceste zone a depăşit suma de 1,62 miliarde de lei, se arată în raportul Ministerului Economiei.
Ca şi în anii precedenţi, cele mai mari vânzări ale producţiei industriale sunt în ZEL Bălţi, cu 300 milioane de lei mai mult decât în primul semestru al anului 2013. “Compania austriacă Gebauer&Griller, care este prezentă în zonă mai mult de un an, a început să-şi mărească considerabil volumele de producţie. Ea aprovizionează cu cabluri electrice compania germană Draxlmaer, tot rezidentă, dar şi câteva companii din România. Cred că până la sfârşitul anului, vom asista la o creştere dublă a vânzărilor producţiei industriale, întrucât investitorul austriac are stabilite deja contracte de furnizare a cablurilor electrice şi pentru alte companii auto internaţionale”, susţine administratorul ZEL Bălţi, Marin Ciobanu.
Pe locul doi după vânzările nete ale producţiei industriale se situează ZEL Ungheni-Business. Aceasta a înregistrat o creştere de 23,1% şi a atins un volum total al vânzărilor de 734,1 mil. lei. Lear Corporation SRL şi Moldabella SRL asigură în continuare creşterea indicatorilor financiari ai zonei economice.
Expo-Business Chişinău, zona economică liberă unde s-au investit peste 54 mil. lei, anunţă în primul semestru al anului o scădere de 4,8% a vânzărilor nete de producţie industrială, volumul total fiind de 119,3 mil. lei. Nicolae Calin, administratorul Expo-Business Chişinău spune că situaţia de incertitudine economică şi politică din Ucraina are repercusiuni asupra activităţii unor agenţi economici din zona pe care o administrează. În plus, “Unul dintre cei mai mari rezidenţi, un producător de vinuri şi divinuri, a suportat pierderi mari din cauza că a sistat exporturile pe piaţa din Federaţia Rusă”, punctează Nicolae Calin. El susţine că, momentan, nici nu poate fi vorba despre apariţia în zonă a unor noi investitori, care să reanimeze situaţia economică. “Dintre cei 42 de rezidenţi înregistraţi oficial la Expo-Business Chişinău, doar 20 desfăşoară activitate industrială şi de prestare a serviciilor. Majoritatea agenţilor economici lucrează în regim restrâns. Până la urmă, problemele economice şi financiare care se atestă la nivel mondial au o influenţă drastică asupra activităţii şi volumelor de producţie industrială a rezidenţilor noştri, dacă luăm în calcul că circa 82,9% din ceea ce se produce aici este destinat exportului”, afirmă Nicolae Calin.
Potrivit raportului, ZEL Tvardiţa a suportat cea mai mare descreştere a vânzărilor nete în primul semestru – 43,7%. Volumul total al vânzărilor producţiei industriale a fost de 140,7 mil. lei. În acelaşi timp, la zonele Taraclia şi Otaci-Business, fabricarea producţiei industriale a fost suspendată. Victor Gâncu, administratorul ZEL Otaci-Business argumentează situaţia prin faptul că anume situaţia din Ucraina a determinat rezidenţii să-şi sisteze activitatea industrială, întrucât zona este situată chiar la hotar, iar majoritatea agenţilor din ZEL exportau anume în această ţară.
“Moldova este o ţară mică cu puţine resurse minerale şi cu o piaţă de consum redusă, motiv pentru care zonele economice libere reprezintă un instrument adecvat de focalizare a investiţiilor străine directe. Creşterea producţiei industriale din aceste zone în primul semestru al anului demonstrează că anumiţi rezidenţi îşi lărgesc capacitatea de producere, efectele asupra economiei fiind eminamente benefice. Faptul că doi rezidenţi ai zonelor, Draxlmaer şi lear Corporation, au fost în Top 50 exportatori ai anului 2013 denotă importanţa strategică a ZEL-urilor pentru economia naţională, aici adăugăm şi efectul social prin achitarea impozitelor, şi crearea câtorva mii de locuri de muncă”, susţine Stas Madan, expert Business Intelligent Services.
Raportul publicat de Ministerul Economiei arată că cea mai mare parte a producţiei industriale fabricată în zonele libere în valoare de 1381,6 mil. lei sau 85,1%, a fost exportată. Pe piaţa internă a Republicii Moldova au fost realizate mărfuri în valoare de 48,5 mil. lei sau 3%, iar 192,5 mil. lei sau 11,9% au fost realizate pe teritoriul zonelor libere. În total, volumul exportului mărfurilor şi serviciilor din zonele economice libere în perioada de referinţă s-a majorat cu 13,6% (per total, exportul pe ţară a sporit cu 3,2%) şi a constituit 1417,1 mil. lei sau 8,9% din volumul exportului Republicii Moldova pe parcursul semestrului I al anului 2014. În acelaşi timp, soldul producţiei industriale la depozitele rezidenţilor a constituit 106,5 mil. lei sau cu 32,4% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut.
Deşi experţii economici vorbesc despre un potenţial imens de atragere a investiţiilor străine directe în aceste zone, situaţia este departe de a fi aşa. O simplă analiză a datelor statistice demonstrează că doar două zone, Ungheni-Business şi Expo-Business Chişinău deţin cea mai mare cotă a investiţiilor atrase. Astfel, ponderea zonei de la Ungheni este de 28,7%, iar a zonei de la Chişinău – 26,7%. Volumul total al investiţiilor în zonele economice libere, pe întreaga perioadă de activitate a acestora a constituit 202,5 mil. dolari, dintre care în primul semestru al acestui an au fost investite 4,6 mil. dolari, inclusiv 2,4 mil. dolari SUA în ZEL „Ungheni-Business” şi 1,9 mil. dolari SUA în ZEL “Bălţi”.
Administratorul de la Bălţi este de părerea că zonele economice libere sunt structurile cele mai atractive pentru investiţii. Marin Ciobanu susţine că la ZEL Bălţi ar putea să apară un alt investitor, de talia Draxlmaer, însă, deocamdată, situaţia rămâne la faza de negocieri şi că acesta urmăreşte stabilizarea economică pe piaţa din Ucraina, unde ar putea să livreze o parte din producţia sa. “Este absolut firesc că investitorii analizează mai atent intrarea pe piaţa noastră, luând în calcul proximitatea geografică cu Ucraina”, spune Stas Madan.
Lilia Platon
