Pe piaţa financiară a Moldovei a apărut un nou proiect de investiţii, care permite participanţilor săi, ca investitori, să profite de productivitatea pământurilor moldoveneşti. Fondatorul asociaţiei „AGOZIM”, Cernâşev Roman, a oferit un interviu corespondentului nostru.
– Domnule Cernâşev, prezentaţi-vă, vă rog, cititorilor noştri.
– M-am născut şi am crescut la Chişinău. Sunt specialist în domeniul finanţării. Am absolvit trei universităţi din diferite ţări: facultatea de Economie la o universitate din Rusia, facultatea de Finanţe la o universitate din Israel şi specialitatea de analist financiar (CFA – Chartered Financial Analyst) la o universitate din Statele Unite ale Americii.
În Israel am fost unul dintre pionerii pieţei valorilor mobiliare. Am participat la crearea Societăţii israeliene a profesioniştilor în investiţii (ISIP). Am fost invitat să ţin prelegeri la universităţile din Israel şi Moldova. Aici, în Moldova, în anul 2016, am fost printre candidaţii finali la funcţia de guvernator al Băncii Naţionale. Puţin timp după asta, am întemeiat asociaţia agricolă „AGOZIM”.
– De ce anume o asociaţie agricolă şi de ce anume în Moldova?
– Motivul cel mai important este preţul mic nejustificat pentru terenurile agricole în ţara noastră. De fapt, industria agricolă în Moldova este extrem de ineficientă, deoarece pământurile sunt prelucrate de gospodării mici, fără a utiliza tehnologiile moderne. Asta determină rentabilitatea scăzută a producţiei, ceea ce, la rândul său, reprezintă cauza preţurilor mici pentru pământ.
Resursele pământului nostru sunt limitate, iar numărul populaţiei creşte încontinuu. Dacă nu va avea loc vreun război mondial, cererea pentru producţia agricolă va creşte constant, în condiţiile în care aceste produse pot fi cultivate doar pe pământ.
Pământurile moldoveneşti nu sunt mai proaste decât cele franceze, dar sunt vândute la un preţ de 10 ori mai ieftin. Credeţi că acest lucru este justificat? Cunoaşteţi, că pe pieţele financiare deseori au loc devieri temporare de preţ a unui sau a altui activ de la valoarea acestuia, dar aceste fluctuaţii sunt prezente doar perioade limitate.
– Vreţi să spuneţi că preţul de piaţă al pământului moldovenesc nu corespunde valorii lui?
– Exact. Astăzi acesta este un activ foarte ieftin, pe care îl recomand pentru procurare. Sfatul meu nu este unic. Încă, pe timpuri Mark Twain spunea: „Cumpăraţi pământ, căci nimeni nu-l mai produce”.
– Afirmaţiile dumneavoastră sunt foarte convingătoare. Dar ce legătură au ele cu asociaţia agricolă pe care aţi întemeiat-o?
– Au o legătură directă. Asociaţia noastră este un proiect de investiţii de creştere a unei livezi de nuci pentru cetăţenii R. Moldova care doresc să-şi investească economiile în pământul moldovenesc şi în capacitatea de producere a acestuia. Partenerii noştri doar investesc în proiect, restul îl face asociaţia: plantează şi prelucrează livada, cultivă, strânge şi comercializează producţia. Oferim investitorilor noştri posibilitatea de a investi fonduri relativ mici într-un proiect important, eficient, de lungă durată şi profitabil. Partenerul cumpără în proprietate privată partea lui de livadă cu tot cu pământ. Ca orice altă proprietate privată, partenerul nostru poate vinde, dona sau transmite în moştenire partea sa de livadă. Acesta este punctul esenţial al proiectului nostru.
– Spuneţi că proiectul dumneavoastră este extrem de profitabil. La ce etapă de dezvoltare se află acesta şi despre ce cifre este vorba?
– Asociaţia „AGOZIM” deţine o livadă de nuci, care are opt ani, este plantată cu soiuri moldoveneşti pe o suprafaţă de aproximativ 50 de hectare şi se află în suburbia Chişinăului. Cotele-părţi din această livadă sunt oferite spre vânzare. Resursele ieftine de producere (terenurile agricole, forţa de muncă şi altele) permit asociaţiei noastre o implementare eficientă a acestui proiect, a cărui rată medie de rentabilitate (IRR) se presupune a fi în jur de 12-18% anual. Este o cifră mult mai înaltă decât rentabilitatea imobilelor rezidenţiale şi comerciale din Moldova cu niveluri de risc similar. Atrageţi atenţia, este vorba despre o rentabilitate reală, în comparaţie cu cea nominală. Astfel, de exemplu, rentabilitatea nominală a unui depozit bancar poate fi de 7% anual, dar dacă nivelul mediu al preţurilor (inflaţia) în această perioadă va creşte cu 5% anual, atunci rentabilitatea reală pentru un astfel de depozit va fi de doar 2% anual. În acelaşi timp, producţia agricolă nu are de suferit din cauza inflaţiei.
– De ce doar pentru cetăţenii R. Moldova?
– Anume aceasta este cauza preţului de piaţă mic pentru terenurile agricole moldoveneşti.
Dat fiind faptul că, în conformitate cu legislaţia moldovenească, doar cetăţenii ţării noastre au dreptul de a deţine terenuri agricole în proprietate privată, fapt ce a servit drept bază pentru proiectul nostru. Dacă o astfel de lege nu ar fi existat, terenurile agricole moldoveneşti ar fi fost deja demult cumpărate de investitori străini pentru realizarea diferitor proiecte comerciale. Este evident că în acest caz preţul terenurilor agricole ar fi fost cu mult mai mare.
– Credeţi că ar trebui să permitem investitorilor străini să cumpere pământurile moldoveneşti?
– Îmi este greu să dau un răspuns exact la această întrebare. Pe de o parte, aceasta, cu siguranţă, ar îmbunătăţi condiţiile de trai ale cetăţenilor, iar, pe de altă parte, ar contribui la renunţarea de cea mai preţioasă resursă naţională – pământurile roditoare.
Sunt convins că trebuie să susţinem cetăţenii noştri să utilizeze pământul drept o resursă subapreciată, dar cu capacitate de producţie înaltă.
– Ce anume ar trebui guvernarea noastră să facă în acest sens?
– Ar putea suna paradoxal, dar este vorba despre formarea fondurilor de pensii şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare. Vă explic.
Cetăţenii bogaţi din ţara noastră pot de sine stătător să implementeze un proiect agricol de anvergură şi eficient în R. Moldova. Dar, în primul rând, noi nu avem mulţi oameni bogaţi, iar în al doilea rând, pentru a nu fi prea dependenţi de R. Moldova, aceştia aleg să investească din start în alte ţări.
Altfel stau lucrurile în rândul cetăţenilor cu venituri medii. Având unele economii, un medic de succes, să zicem, nu va cumpăra un lot de pământ şi un tractor ca să meargă să lucreze în câmp în zilele sale libere. El are nevoie de o modalitate care să îi permită să efectueze o investiţie de proporţii, deci colectivă şi eficientă.
În ţările cu un nivel înalt de dezvoltare, rolul unui astfel de instrument investiţional îl au fondurile de investiţii. Fondul de stat de pensii este unul dintre acestea. Activitatea acestor fonduri are la bază acumularea resurselor băneşti libere ale cetăţenilor şi investirea acestora în cele mai eficiente proiecte.
Din păcate, cetăţenii R. Moldova nu au acces la un astfel de instrument. Acest fapt a servit drept motiv pentru lansarea proiectului nostru. Asociaţia „AGOZIM” oferă posibilitate cetăţenilor cu venituri medii să participe la un proiect de anvergură de investiţii colective. Dimensiunea proiectului determină eficacitatea înaltă şi, ca urmare, rentabilitatea ridicată a acestuia.
– Dvs. vă referiţi la clasa de mijloc. De ce?
– Clasa de mijloc este cea mai productivă clasă a societăţii şi reprezintă un bun naţional. Expresia „exodul creierilor” se referă anume la acest grup de persoane. Reprezentanţii clasei de mijloc depind foarte mult de bunăstarea economică a ţării sale. Planurile lor pe termen lung sunt strâns legate de economia ţării, deoarece ei, de obicei, planifică să-şi petreacă bătrâneţea în această ţară. Anume aceşti oameni au nevoie de investiţii în ţara lor, care ar aduce profit în monedă naţională. Totodată, clasa aceasta este foarte bogată. Valoarea totală a proprietăţii bunurilor deţinută de reprezentanţii clasei de mijloc din R. Moldova este de zeci de ori mai mare decât cea deţinută de oamenii bogaţi, pentru că ei sunt de mii de ori mai mulţi.
Astfel, când vine vorba despre clasa de mijloc, este evidentă o cerere enormă nesatisfăcută pentru proiectele de investiţii în R. Moldova. Urmările sunt jalnice. Aici putem menţiona şi preţurile în scădere pentru imobil, deoarece, neavând alte proiecte de investiţii, oamenii s-au grăbit să cumpere apartamente în care, după cum s-a dovedit, nu are cine trăi.
O altă consecinţă este că conturile de depozit ale băncilor comerciale sunt pline cu mijloace financiare ale persoanelor fizice şi juridice. În cele din urmă, majoritatea acestor surse de bani sunt folosite de bugetul de stat, prin emiterea de obligaţiuni guvernamentale achiziţionate de băncile comerciale. Probabil cunoaşteţi că proiectele înaintate de stat sunt, de obicei, puţin efective. În schimb, depunătorii primesc de la depozitul lor procente, care nu acoperă nici măcar inflaţia. Rentabilitatea unei astfel de investiţii este negativă, ceea ce înseamnă că peste un an, din banii economisiţi, veţi putea cumpăra mai puţine bunuri decât astăzi.
Dar nu asta e cel mai rău. Cel mai grav este că o parte din resursele financiare libere ajung la unii indivizi neoneşti, cum ar fi, de exemplu, companiile care oferă servicii de comerţ pe piaţa valutară (foreign exchange market sau, prescurtat, Forex).
– Într-adevăr, investiţiile pe această piaţă sunt foarte populare în ţara noastră. Consideraţi că aceste investiţii nu sunt o alegere bună?
– Aceste depuneri de sume nu au nimic în comun cu investiţiile! Mai degrabă aş numi acest fenomen pseudo-investiţie, analogie fiind ciupercile şi pseudo-ciupercile. La exterior ele se aseamănă, dar primul tip – te hrăneşte, iar al doilea – te otrăveşte.
Investiţia este o depunere de capital în dezvoltare. Dacă aţi semănat grâu, aveţi tot dreptul să intuiţi că la anul veţi strânge spice de grâu. Asta se întâmplă pentru că, în acest caz, pământul are capacitatea de a produce o valoare mai mare decât valoarea iniţială. Aceeaşi capacitate, într-o măsură mai mică sau mai mare, o au multe alte proiecte de investiţie.
Piaţa valutară (Forex) există pentru a permite exportatorilor şi importatorilor să se protejeze de riscurile legate de fluctuaţiile valutare, de care ei au parte pe parcursul activităţii sale. Astfel, această piaţă este necesară pentru o dezvoltare normală a economiei. Companiile necinstite conving cetăţenii naivi să folosească această piaţă în alte scopuri. Aceste depuneri de bani le-aş compara cu un joc de cărţi pentru bani. Cineva va câştiga în acest joc, iar cineva va pierde. Mărimea venitului câştigătorului va fi egală cu mărimea pierderii celui care a pierdut. În acest joc, banii trec doar din mână în mână. Nu există creştere la nici un nivel aici. Companiile, care oferă pe această piaţă serviciile sale, percep pentru ele comision. De obicei, ele sunt cele care câştigă în acest joc.
– Vă mulţumesc pentru o discuţie atât de interesantă. Vă doresc succes şi sper că instrumentele de investiţii în ţara noastră au un viitor mai bun alături de dumneavoastră.
◙
