Discrepanţă majoră între soldul creditelor şi al depozitelor

Dacă în anii trecuţi depozitele noi atrase aveau permanent un trend de creştere, atunci la sfârşitul lunii iunie, datele BNM arătau că depozitele s-au redus cu circa 21%, în timp ce soldul creditelor a înregistrat un salt considerabil de 20%.

“Situaţia nu este gravă, în condiţiile în care ne uităm ce s-a întâmplat pe parcursul anului, pot să spun că soldul creditelor a fost în creştere cu aproape 8% faţă de începutul anului 2013 şi putem afirma că procesul de creditare s-a dinamizat, totodată îmbunătăţindu-se şi calitatea portofoliului de credite. Iată în ce priveşte creditele noi acordate, avem un trend de creştere cu 2,7%. Situaţia însă e diferită dacă facem comparaţie între luna martie 2013 şi aceeaşi perioadă a anului trecut. Atunci volumul creditelor s-a redus per ansamblu. Abia din aprilie 2013 împrumuturile au început să crească. Explicaţia e foarte simplă. S-au redus creditele în valută, în contextul diminuării preţului importului şi constatăm incertitudinea economică pe pieţele externe, dar şi intensificarea riscului valutar”, a explicat Alexandru Stratan, directorul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică.

Acesta a spus că majorarea soldului creditelor se datorează în mare parte dinamizării proceselor economice. Însă sectorul bancar nu poate oferi credite ieftine, deoarece perioadele de atragere a depozitelor sunt de scurtă durată.

Alexandru Stratan a precizat că în ceea ce priveşte depozitele, dacă ne uităm de la începutul anului până în prezent, împrumuturile au crescut cu aproape 10%, în special cele ale persoanelor fizice, iar depozitele noi atrase au fost mai puţine cu 20%, în primul semestru. Explicaţia este că s-au redus cele cu termenul de scadenţă de până la şase luni, în condiţiile în care ratele dobânzilor sunt mai mici şi au devenit mai puţin atrăgătoare pentru populaţie în condiţiile unei incertitudini financiare, însă într-o manieră neregulată s-au redus şi cele mai mari de şase luni, iar explicaţia ar fi reducerea veniturilor populaţiei.

“Probabil, modificările în structura depozitelor ar putea fi cauzate şi de amânarea unor proiecte investiţionale, pe care unele companii şi le-au propus. Situaţia de la Banca de Economii a influenţat psihologic reducerea depozitelor. Dar când privim la soldul total, situaţia nu este gravă”, a menţionat Stratan.

În publicaţia MEGA, centrul Analitic Expert Grup menţionează: “În primul semestru al anului 2012 parametrii ce caracterizează starea sectorului bancar au avut evoluţii contradictorii. După o perioadă de contractare a activităţii de creditare, ce a durat practic un an, din martie 2012 până în martie 2013, în trimestrul doi 2013 volumul împrumuturilor a crescut. Cea mai mare contribuţie la descreştere au avut-o împrumuturile în valută. Reducerea creditelor în valută străină a fost cauzată de doi factori majori. În perioada mai 2012 – ianuarie 2013, cu excepţia lunii iulie 2012, ritmurile de creştere ale importului au fost negative, cauzând o cerere mai mică din partea agenţilor economici pentru împrumuturi în valută. De altfel, reducerile creditării în valută pentru lunile mai şi iunie 2013, la fel, pot fi explicate prin reducerea importului (o descreştere de 4,3% în mai 2013). Incertitudinea economică pe pieţele externe, precum şi intensificarea riscului valutar, a sporit reticenţa băncilor faţă de acordarea creditelor în valută”.

Totodată, Expert Grup spune că în perioada august 2012 – martie 2013 creditele în monedă naţională, la fel, au fost în descreştere. Reducerea creditării a fost cauzată de contractarea economiei în a doua jumătate a anului 2012, precum şi de reducerile sporadice în unele sectoare în trimestrul unu 2013. Din trimestrul doi 2013 volumul creditării este în creştere – evoluţie datorată sporirii volumului împrumuturilor în MDL datorită îmbunătăţirii situaţiei şi aşteptărilor economice.

O altă cauză care a generat sporirea volumului creditării în trimestrul doi 2013 a fost menţinerea unui caracter acomodativ al politicii monetare pe parcursul trimestrelor precedente. În urma reducerii ratei de bază sub nivelul inflaţiei, banca centrală a diminuat atractivitatea Certificatelor Băncii Naţionale şi titlurile de stat, ceea ce a motivat băncile să se orienteze spre creditarea economiei.

Soldul depozitelor, tras în jos de economiile de până la şase luni

Depozitele sunt într-o continuă scădere începând cu luna iunie 2012. Reducerea depunerilor este cauzată de micşorarea depozitelor cu o scadenţă de până la 6 luni. Depozitele cu maturităţi mai mari de 6 luni, la fel, au scăzut în semestrul II 2012, însă într-un mod neregulat. Trendul descendent a fost determinat preponderant de reducerea veniturilor disponibile ale populaţiei, precum şi diminuarea ratelor dobânzilor la depozite. Depunerile cu scadenţe de până la şase luni au cele mai mici rate ale dobânzilor, iar populaţia fie renunţă la aceste plasamente, fie direcţionează banii în depozite cu scadenţe mai mari de şase luni, ce asigură câştiguri mai mari din dobânzi (creşterea depozitelor cu scadenţe mai mari de 6 luni în semestrul I 2013 au avut o contribuţie pozitivă la evoluţia depozitelor, totuşi această dinamică nu a compensat descreşterea depunerilor cu scadenţe mai mici). Aceste modificări în structura depozitelor după maturităţi au fost cauzate şi de amânarea proiectelor investiţionale.

Situaţia de la Banca de Economii, la fel, a influenţat reducerea volumului total al depozitelor. Cu toate acestea, deocamdată această situaţie nu a cauzat anumite efecte adverse întregului sistem.

Marjele bancare pentru operaţiunile în valută străină au cunoscut o variaţie mai mică comparativ cu marja pentru tranzacţiile în MDL. În primul semestru 2013, marja asociată operaţiunilor în valută străină a evoluat stabil într-un coridor cu o amplitudă de 0,5 p.p., în aceeaşi perioadă marja pentru tranzacţiile în MDL s-a majorat cu 1,4 p.p. Creşterea marjei bancare pentru MDL este determinată de câteva cauze: restrângerea volumului unor resurse ieftine (depozitele de până la şase luni) impune băncile să întârzie reducerea ratelor dobânzilor la credite, pentru a-şi menţine rentabilitatea, cererea în creştere pentru credite din partea firmelor, datorată avansării economice, determină o scădere mai lentă a ratei dobânzii pentru împrumuturi comparativ cu reducerea mai rapidă a ratei dobânzii pentru depozite, menţinerea unor marje mari indică asupra concurenţei restrânse în sectorul bancar.

Agravarea situaţiei la BEM, cu toate că a afectat sectorul bancar, nu a determinat declinul acestuia

Declinul economic din 2012 şi agravarea situaţiei la „Banca de Economii”, cu toate că a afectat sectorul bancar nu a determinat declinul acestuia. Pragmatismul şi precauţia tradiţională a băncilor în derularea activităţilor a permis transformarea sectorului într-o „oază de stabilitate” în incerta economie a Republicii Moldova. Nivelul înalt de lichiditate şi buna capitalizare a băncilor le permite acestora să reziste la evoluţii economice nefaste. Pe de altă parte, şocurile care au bulversat sectorului bancar din Republica Moldova în ultimii 3 ani au fost determinate de ineficienţa sistemul judecătoresc, lipsa de conlucrare şi neimplicare a instituţiilor publice.

DOSAR

Comparativ cu luna mai 2013, volumul creditelor noi acordate în moneda naţională s-a majorat cu 271.5 mil. lei, sau cu 14.3 la sută, iar rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate s-a micşorat cu 0.18 puncte procentuale. Creditele acordate cu termene de peste 12 luni au continuat să rămână cele mai atractive, ponderea lor constituind 74.9 la sută în iunie 2013 din volumul total al creditelor în moneda naţională şi au fost acordate în medie cu o rată de 11.64 la sută.

În ceea ce priveşte depozitele comparativ cu luna mai 2013, volumul depozitelor la termen atrase în moneda naţională s-a micşorat cu 126.2 mil. lei (8.4 la sută). Rata medie a dobânzii la depozitele atrase la termen în moneda naţională în perioada respectivă a scăzut cu 0.96 puncte procentuale faţă de luna anterioară, alcătuind 6.79 la sută. Ponderea maximă (44.5 la sută) din totalul depozitelor atrase la termen în moneda naţională aparţine depunerilor cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost atrase la o rată medie a dobânzii de 7.19 la sută.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.33 (504) din 4 septembrie 2013